# Ce mai produc fermierii din Sibiu și ce înseamnă pentru cumpărători denumirile protejate și „produs montan”

> Ioan Onea cultivă hamei pe 20 de hectare la Dumbrăveni. Telemeaua de Sibiu are denumire protejată din 2019, iar produsele montane au cerințe de origine.

Publicat: 31 octombrie 2026, 16:43 · Actualizat: 31 octombrie 2026, 16:43 · Autor: Vlad Cornea · Categorie: [Utile](https://sibiunet.ro/utile/index.html.md) · Pagina web: https://sibiunet.ro/ce-mai-produc-fermierii-din-sibiu-si-ce-inseamna-pentru-cumparatori/ · Publicație: SibiuNET

![Produse din Sibiu](https://sibiunet.ro/wp-content/uploads/2026/10/produse-din-sibiu-1024x683.webp)

**Cumpărătorii pot identifica originea montană a unui aliment prin mențiunea „produs montan”, în timp ce Telemea de Sibiu are o denumire înregistrată ca Indicație Geografică Protejată. Agricultura județului înseamnă însă și culturi care s-au restrâns: la Dumbrăveni, [județul Sibiu](https://sibiunet.ro/judetul-sibiu-e-intre-primele-zece-dupa-ponderea-copiilor-in-2023-avea-mai-multi-varstnici-decat-tineri/), hameiul mai ocupă 20 de hectare, lucrate în 2026 de un singur fermier.**

## La Dumbrăveni, Ioan Onea mai cultivă hamei

La Dumbrăveni, Ioan Onea lucrează în 2026 o suprafață de 20 de hectare cu hamei. Este singurul fermier din județul Sibiu care mai cultivă planta, potrivit unei relatări Turnul Sfatului din 30 octombrie 2026. Hameiul se folosește la fabricarea berii. Înainte de 1989, cultura se întindea în județ pe o suprafață de la 800 la 1.000 de hectare, în Dumbrăveni, Laslea, Slimnic și Șura Mare.

Onea consideră că importurile îi îngreunează vânzarea producției, potrivit [Guvernul României](https://azm.gov.ro/a-doua-editie-a-pietei-produselor-montane-organizata-la-sibiu/). Costurile ridicate și nevoia de multă muncă erau semnalate și în 2023, când era menționat și faptul că fabricile de bere nu aveau obligația de a cumpăra o cotă minimă de hamei românesc.

## Sprijinul pentru hamei depinde de cantitatea valorificată

Plata pentru hamei, identificată prin codul PD-15, se adresează cultivatorilor care primesc și plata de bază pe suprafață. Parcelele folosite trebuie să fie în România și să aibă minimum 0,1 hectare.

Ordinul Ministerului Agriculturii condiționează sprijinul de documente care dovedesc vânzarea sau procesarea a minimum 490 kg de conuri uscate de hamei pentru fiecare hectar. Ca exemplu orientativ, pentru o suprafață de 20 de hectare solicitată integral la plată, pragul este de 9,8 tone. Acesta este necesarul pentru sprijin, nu cantitatea recoltată efectiv de Ioan Onea.

Pentru campania de cereri din 2025, cuantumul stabilit prin ordinul publicat în aprilie 2026 a fost de 545,05 euro pe hectar. Suma se referă la acea campanie.

Procedura presupune următorii pași:

Primul pas este depunerea la APIA a cererii de plată care include sprijinul pentru hamei.

Cultivatorul trebuie apoi să aibă un contract pentru vânzarea producției către o fabrică de bere sau un procesator înregistrat la Registrul Comerțului. Copia acestuia se depune cel târziu la 15 octombrie în anul pentru care cere plata. În cazul campaniei 2026, această dată a trecut.

Cantitatea valorificată după recoltare se dovedește cu o factură, un bon fiscal sau file din carnetul de comercializare. Actele pot fi depuse până la 31 martie în anul următor: pentru cererile din 2026, până la 31 martie 2027.

Pentru investițiile în cultura hameiului există și DR-17, program gestionat de AFIR. Un proiect poate primi finanțare de până la un milion de euro. Plafonul scade la 300.000 de euro dacă proiectul vizează numai utilaje și echipamente agricole.

Pot solicita această finanțare fermierii constituiți în forme de organizare diferite de persoana fizică, cooperativele și grupurile de producători recunoscute. Depunerea proiectelor depinde de deschiderea unei sesiuni pentru program.

## Telemeaua de Sibiu are o denumire protejată din 2019

La 16 octombrie 2019, denumirea Telemea de Sibiu a fost înregistrată ca Indicație Geografică Protejată (IGP). Ministerul Agriculturii o include în evidența denumirilor înregistrate la nivel european.

Grupul care a solicitat înregistrarea este Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu, cu sediul în Rășinari, județul Sibiu. Producătorii enumerați de minister sunt:

- LACTO COM SADU SRL, din satul Sadu, comuna Sadu, județul Sibiu;
- SOPA MIHAI, din Ilimbav, comuna Marpod, județul Sibiu;
- BOGDAN NICOLAE ADRIAN, din Rășinari, județul Sibiu;
- DRAGOMIR FLORIN, din Vurpăr, județul Sibiu;
- MIORITA MILK SRL, tot din Vurpăr, județul Sibiu;
- LENOLACT SRL, menționat separat ca producător independent, cu sediul în Poiana Sibiului și punct de lucru în Săliște, județul Sibiu.

O altă denumire înregistrată este Salam de Sibiu, care are statut IGP din 19 februarie 2016. Denumirea nu înseamnă că fiecare salam care o poartă este fabricat în județul Sibiu.

Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu îi reunește, în lista ministerului, pe SALBAC SA din Bacău, județul Bacău, ALDIS SRL din Călărași, județul Călărași, THE FAMILY BUTCHERS ROMANIA SRL din Feldioara, județul Brașov, SCANDIA FOOD SRL din municipiul Sibiu, județul Sibiu, și CRIS-TIM FAMILY HOLDING SRL, cu puncte de lucru în Filipeștii de Pădure și Lunca Prahovei, comuna Măgureni, județul Prahova.

## Mențiunea „produs montan” privește proveniența alimentelor

Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM) explică faptul că „produs montan” este o mențiune facultativă de calitate (folosită opțional), recunoscută în Uniunea Europeană. Ea identifică alimente pentru care sunt respectate cerințe privind proveniența și, după caz, producția și prelucrarea în zone montane.

Pentru cumpărător, mențiunea oferă un reper despre legătura produsului cu teritoriul de munte. Pentru producător, este o modalitate de a diferenția și promova alimentul pe piață. În România, ANZM gestionează această schemă și promovează produsele înregistrate.

Vânzarea directă le permite cumpărătorilor să discute cu producătorii despre originea alimentelor. Gheorghe Hirlav, director general al Agenției Naționale a Zonei Montane, a explicat obiectivul Pieței Produselor Montane în comunicatul Consiliului Județean Sibiu din 16 octombrie 2026: „Prin Piața Produselor Montane ne dorim să aducem mai aproape de consumatori nu doar produse, ci și oamenii și munca din spatele lor. În zonele montane, producția presupune adesea eforturi și costuri mai mari, iar accesul la piață poate fi o provocare pentru micii producători. Tocmai de aceea, este important să le oferim oportunități de promovare și de vânzare directă. Îi invităm pe sibieni să descopere aceste produse, să discute cu producătorii și să aleagă conștient, pentru că fiecare achiziție contribuie la susținerea economiei și a comunităților montane”.

## Piața din octombrie a avut în oferta anunțată 204 produse

Organizatorii anunțaseră pentru a doua ediție a Pieței Produselor Montane, din 24 și 25 octombrie 2026, un total de 204 produse înregistrate în schemă, aduse de 24 de producători. Aceștia veneau din 11 județe: Sibiu, Suceava, Neamț, Mureș, Harghita, Gorj, Cluj, Brașov, Bistrița-Năsăud, Bihor și Alba.

Locul ales a fost Bastionul Soldisch, pe strada Bastionului nr. 6 din municipiul Sibiu, județul Sibiu, în apropierea Colegiului Național „Octavian Goga”. Programul anunțat pentru fiecare zi era 10:00-18:00, cu deschiderea oficială sâmbătă, 24 octombrie, la ora 11:00.

Produsele anunțate erau împărțite în patru categorii: produse vegetale, produse apicole, lapte și produse lactate, respectiv carne și preparate din carne. În comunicatul Consiliului Județean Sibiu apăreau, mai concret, plante aromatice și medicinale, produse de panificație și patiserie, preparate din fructe de pădure, siropuri și dulcețuri, miere și alte produse apicole, brânzeturi și preparate din carne.

ANZM a organizat piața în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Complexul Național Muzeal ASTRA, Consiliul Județean Sibiu și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian, din județul Sibiu. Pe platforma oficială Produs Montan pot fi consultate lista participanților și informațiile despre produsele înregistrate.

Despre inițiativele locale de vânzare directă, Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, a declarat în comunicatul instituției: „La Sibiu, susținerea producătorilor locali nu este doar un mesaj, ci o preocupare pe care am transformat-o în inițiative concrete. Prin Piața Volantă Transilvania și Piața la birou, am creat oportunități prin care producătorii să ajungă direct la consumatori, fără intermediari. Ne bucurăm să fim parteneri și la Piața Produselor Montane, pentru că avem nevoie să înțelegem cât de important este să cumpărăm de la cei care produc. Când alegem un produs local sau montan, nu cumpărăm doar un aliment, ci susținem munca unei familii, o mică afacere și viitorul unei comunități. Îi invit pe sibieni să vină, să cunoască producătorii și să descopere gusturile muntelui”.

Programul pieței includea și demonstrații culinare cu patru experți în gastronomia locală din județele Bistrița-Năsăud, Harghita și Sibiu. Aceștia urmau să pregătească în fața vizitatorilor rețete specifice comunităților montane, prezentând ingrediente, tehnici de gătit și tradiții gastronomice.

**Citește și:**

- [Florian Giubega a fost numit prefect al județului Sibiu. Mircea-Dorin Crețu și-a depus demisia](https://sibiunet.ro/florian-giubega-a-fost-numit-prefect-al-judetului-sibiu-mircea-dorin-cretu-si-a-depus-demisia/)