Tribunalul București a condamnat, pe 9 septembrie 2026, o fostă secretară a Institutului Oncologic București la 2 ani, 9 luni și 10 zile de închisoare cu suspendare, potrivit publicației Gândul. Instanța a stabilit că femeia a accesat fără drept telefoanele și conturile fostului manager și ale unei doctorițe, apoi a răspândit informații private. Hotărârea nu este definitivă.
Este vorba despre Bogdan Tănase, medic chirurg și fost manager al Institutului Oncologic București, și despre doctorița de la ATI Alina Bonciu.
Condamnarea prevede un termen de supraveghere de patru ani. Femeia are și interdicția de a comunica cu victimele sau de a se apropia de acestea, în condițiile stabilite prin sentință. Judecătorul a dispus, separat, plata unor despăgubiri către fiecare dintre cele două persoane.
Accesul la parole fusese acordat pentru sarcini de serviciu
Femeia a lucrat în cabinetul managerului până în vara lui 2023. Medicul chirurg care conducea institutul ocupase anterior funcția de director medical. În perioada în care îi era secretară, acesta îi încredințase parolele de la e-mail și telefon.
Accesul avea un scop legat de activitatea profesională: secretara putea răspunde la mesaje sau rezolva probleme atunci când medicul se afla în sala de operație. Telefonul personal al acestuia rămânea inclusiv pe biroul ei.
Relația profesională a devenit ulterior una sentimentală. Femeia a declarat că a locuit în casa medicului din august 2023 până în ianuarie sau februarie 2024. După ce au început să locuiască împreună, acesta și-ar fi schimbat parolele și ar fi început să țină telefoanele permanent asupra lui.
Cealaltă persoană vizată era o doctoriță specialistă din același institut. Ea și fostul manager se cunoscuseră la serviciu și avuseseră o relație din aprilie 2021 până în septembrie 2022. A doua victimă este Alina Bonciu, doctoriță specialist ATI de la Institutul Oncologic.
Instanța a reținut copierea și ștergerea unor date
Potrivit constatărilor din hotărâre, inculpata a intrat fără drept atât în telefonul și conturile fostului manager, cât și în dispozitivele și conturile doctoriței. Accesarea a vizat WhatsApp, iCloud, Telegram și Facebook.
Au fost copiate conversații, fotografii, e-mailuri și alte informații private. În cazul medicului, intervențiile asupra conturilor au inclus modificarea sau ștergerea unor date. O parte dintre informații nu au mai putut fi recuperate.
Judecătorul a reținut că femeia a acționat cu intenție directă. Instanța a reținut că „mobilul infracțiunii” a fost acela de a se răzbuna și de a-i denigra pe Bogdan Tănase și pe doctorița de la ATI, Alina Bonciu, în contextul relației sentimentale pe care inculpata o avusese cu fostul manager al Institutului Oncologic.
Conform instanței, accesarea conturilor a fost urmată de denigrare și hărțuire sistematică. Pentru a distribui conversații private, capturi de ecran și informații despre relațiile sentimentale, femeia a folosit adrese Proton și Gmail, cartele telefonice preplătite și conturi fictive de Facebook. Mesajele au ajuns la colegi din Institutul Oncologic, rude și persoane din anturaj. Au primit mesaje și fostul soț al doctoriței, iar scandalul a ajuns inclusiv la școala copilului acesteia, instituția unde mergea copilul.
Victimele au descris în instanță efectele asupra vieții lor
Doctorița a declarat că ajunsese să își verifice e-mailul din două în două ore și că nu se mai putea odihni. Ea a apelat la consiliere psihologică și tratament.
Fostul manager a susținut că ajunsese să doarmă doar două-trei ore pe noapte. În privința efectelor asupra relațiilor sale de serviciu, instanța a consemnat în motivare: „Inculpata a folosit conversații și a făcut publice gândurile sale intime despre colegii lui, fapt care a dus la izolarea sa și la ruperea unor relații profesionale, ce nu au fost reparate nici până astăzi.”
Femeia a recunoscut faptele după ce inițial îl acuzase pe medic
La început, inculpata a susținut că fostul manager ar fi împins-o să comită aceste acțiuni. În versiunea ei, medicul ar fi dezvoltat o obsesie față de fosta parteneră, iar ea ar fi fost manipulată și șantajată emoțional să participe.
Judecătorul a considerat că această explicație nu era susținută de probe. Ulterior, în fața Tribunalului București, femeia și-a schimbat poziția și a recunoscut integral faptele din rechizitoriu, documentul prin care procurorii au trimis-o în judecată.
Dosarul a fost instrumentat de DIICOT.
Dosarul DIICOT a adunat nu mai puțin de nouă infracțiuni: acces ilegal la sisteme informatice, transfer neautorizat de date, alterarea datelor informatice, hărțuire, violarea secretului corespondenței, violarea vieții private și inducerea în eroare a organelor judiciare.
- Acces ilegal la sisteme informatice;
- Transfer neautorizat de date;
- Alterarea datelor informatice;
- Hărțuire;
- Violarea secretului corespondenței;
- Violarea vieții private;
- Inducerea în eroare a organelor judiciare.
Tribunalul a constatat că faptele există și au fost săvârșite de inculpată. Instanța a refuzat acordarea circumstanțelor atenuante, adică a împrejurărilor care ar fi justificat reducerea pedepsei. Pedeapsa rezultantă a fost stabilită prin contopirea pedepselor pentru infracțiunile judecate.
Sentința stabilește obligații de supraveghere și despăgubiri
Pe lângă interdicțiile de contact, hotărârea îi impune femeii următoarele obligații:
- Să presteze 120 de zile de muncă în folosul comunității;
- Să urmeze un program de reintegrare socială;
- Să respecte regulile impuse de Serviciul de Probațiune.
Pentru doctoriță, instanța a stabilit 20.730 de lei daune materiale și 10.000 de euro daune morale. La evaluarea prejudiciului au fost luate în considerare inclusiv cheltuielile pentru consilierea psihologică.
Fostului manager i-au fost acordate 17.598 de lei daune materiale și 25.000 de lei daune morale.
