Tribunalul Sibiu păstrează separat procesul privind 637 de rețete presupus false de cel început în 2023

Apărarea a susținut că faptele imputate celor doi ar aparține aceleiași activități infracționale și că există probe comune, potrivit Sibiu News. Pe lângă inculpații prezenți în ambele cauze, dosarele au în comun declarații ale unor martori și rezultate ale perchezițiilor informatice, adică ale verificării datelor din dispozitive informatice.

Instanța a cântărit diferența dintre cele două procese

Primul dosar a ajuns la instanță în februarie 2023, iar al doilea în ianuarie 2026. Dimensiunea lor diferă: în cauza mai veche sunt indicați 19 martori, în timp ce rechizitoriul celei noi, documentul prin care procurorii au dispus trimiterea în judecată, menționează 396 de martori.

Judecătorul a recunoscut legătura dintre cauze, dar a apreciat că reunirea ar împiedica desfășurarea cu celeritate a procesului, adică soluționarea lui fără întârzieri. A luat în calcul și diferențele dintre perioadele și scopurile faptelor imputate.

În cauza mai veche, acuzațiile privesc înlocuirea medicului titular ori acoperirea absenței sale de la cabinet. În cea nouă, procurorii susțin că s-ar fi urmărit obținerea unor beneficii materiale prin rețete presupus falsificate, consultații fictive și înscrierea unui pacient fictiv.

Tribunalul a considerat că, în etapa actuală a procesului, probele nu sunt concrete și suficiente pentru a stabili că toate faptele ar fi avut la bază aceeași rezoluție infracțională, adică aceeași hotărâre de a comite infracțiunile.

Procurorii contestă sute de rețete și consultații în cauza nouă

Dosarul înregistrat anul acesta privește, între altele, activitatea unui medic de familie din perioada septembrie 2020-februarie 2022. Procurorii îl acuză că ar fi introdus în sistemul informatic medical date nereale despre 637 de rețete și 324 de consultații.

Prescripțiile ar fi fost întocmite în fals, iar consultațiile nu ar fi avut loc. Potrivit acuzațiilor, aceste înregistrări ar fi fost apoi folosite pentru decontarea serviciilor și a medicamentelor compensate.

Medicul ar fi obținut de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) 6.469,75 lei pentru consultații neefectuate. O societate din domeniul farmaceutic ar fi încasat 121.534,55 lei pentru medicamente care, susțin anchetatorii, nu ar fi ajuns la beneficiarii din rețete. Pentru aceste decontări ar fi fost transmise 17 facturi și 17 borderouri.

O altă acuzație îl vizează pe administratorul societății. Acesta ar fi determinat un alt medic de familie să introducă date nereale în sistem și să emită 19 rețete pe numele unor minori, în trei zile din ianuarie 2021. Nici aceste medicamente nu ar fi fost livrate beneficiarilor, susțin procurorii, deși societatea ar fi primit pentru ele 2.545,95 lei.

În această cauză au fost trimiși în judecată un medic, administratorul unei societăți, o farmacistă și societatea implicată. Acuzațiile formulate includ:

• fals informatic;
• înșelăciune;
• complicitate la înșelăciune;
• fals în înscrisuri;
• acces ilegal la un sistem informatic.

Dosarul mai vechi privește activitatea unui cabinet din Nocrich

În celălalt proces sunt judecate presupuse fapte din 2 și 5 iulie 2021, petrecute într-un cabinet medical din localitatea Nocrich, județul Sibiu. Procurorii susțin că o persoană ar fi consultat pacienți și ar fi eliberat documente medicale fără dreptul de a desfășura activitățile unui medic de familie.

Pentru accesarea sistemului informatic, persoana respectivă ar fi utilizat calculatorul, datele de autentificare și semnătura electronică ale medicului titular. Acestuia i se impută că ar fi pus la dispoziție cabinetul, calculatorul, parola, semnătura electronică și parafa necesare acestor activități.

Anchetatorii afirmă că ar fi fost emise în fals 43 de rețete și șapte bilete de trimitere. Consultațiile ar fi fost înregistrate ca fiind efectuate de titularul cabinetului, iar raportarea serviciilor ar fi adus cabinetului decontări de 2.218,20 lei de la CJAS.

În acest proces sunt judecate următoarele infracțiuni, precum și forme de complicitate la aceste fapte:

• exercitarea fără drept a unei profesii;
• accesul ilegal la un sistem informatic;
• falsul material în înscrisuri oficiale;
• falsul informatic;
• înșelăciunea.

Acuzațiile urmează să fie verificate în cursul proceselor. Persoanele trimise în judecată sunt prezumate nevinovate, iar vinovăția poate fi stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Încheierea prin care Tribunalul Sibiu a respins reunirea poate fi atacată odată cu fondul cauzei, în cadrul contestării hotărârii asupra acuzațiilor.