Viitorul Parc Național Munții Făgăraș are nevoie și de acordul autorităților locale din Sibiu

Stadiul proiectului a fost prezentat marți, 6 octombrie 2026, la București, într-o dezbatere a campaniei „Parcul Generațiilor”, potrivit G4Media. Evenimentul a fost organizat de Fundația Conservation Carpathia în parteneriat cu Ministerul Mediului.

După avizare, autoritățile locale din cele patru județe pe teritoriul cărora s-ar întinde parcul, Brașov, Sibiu, Argeș și Vâlcea, vor trebui să ajungă la un acord pentru promovarea proiectului de hotărâre de guvern.

„În momentul de față așteptăm avizul Academiei Române. S-a muncit foarte mult la studiul de fundamentare”, a explicat un reprezentant implicat în constituirea viitorului parc, la dezbaterea „Parcul Generațiilor” de la București.

Comunitățile locale au interese diferite în protejarea zonei

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit la dezbaterea de la București despre relația dintre obiectivele de protecție stabilite la nivel național și interesele sau temerile comunităților locale: „În România, în momentul de față, nici naționalul nu dictează, nici localul nu dictează. De cele mai multe ori, naționalul și localul se blochează. Cam asta este, de fapt, realitatea parcurilor naționale, că de aceea nu avem în ultimii 20 de ani de zile niciun parc nou”.

În explicația ministrei, ceea ce este numit generic interes local reunește mai multe poziții:

• Organizații și locuitori care doresc protejarea naturii.
• Administrații preocupate de dezvoltarea economică.
• Oameni care depind direct de exploatarea resurselor naturale.

„Oricare dintre perspectivele astea sunt legitime atâta timp cât noi putem să găsim un compromis, în sensul de să găsim și soluții economice pentru comunitățile respective și să protejăm parcurile respective”, a spus Buzoianu.

Conservation Carpathia susține de mai mulți ani crearea parcului. Proiectul presupune atât delimitarea zonelor de protecție, cât și găsirea unor formule de dezvoltare economică pentru comunitățile din jur.

Finanțarea și administrarea condiționează beneficiile economice

La dezbatere, Christoph și Barbara Promberger, directorii executivi ai fundației, au spus că parcurile naționale pot crea locuri de muncă și pot aduce venituri în zonele rurale, dacă beneficiază de finanțare și sunt bine administrate.

Barbara Promberger a prezentat exemple internaționale în care activitatea economică din jurul parcurilor generează o valoare semnificativ mai mare decât cheltuielile publice pentru administrarea lor.

„Dacă ne gândim la investiția în parcuri naționale, de fapt este o investiție în economia rurală”, a spus ea.

Campania este derulată împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și promovează rolul parcurilor în conservarea naturii, dar și în dezvoltarea comunităților și economiilor locale.

Dan Dinu leagă protejarea naturii de resursele necesare oamenilor

Fotograful și regizorul de film documentar Dan Dinu lucrează la un film despre parcurile naționale și viitorul parc din Munții Făgăraș. La dezbaterea „Parcul Generațiilor” de la București, el a declarat: „După 20 de ani merităm un parc național nou”.

Despre felul în care oamenii se raportează la natură, regizorul a spus: „Noi vedem tot timpul natura așa, ca o chestie care este acolo, de aici din oraș ne ducem, ne plimbăm, ne facem o vacanță. Dar trebuie să înțelegem că fără natură noi nu existăm. Din natură ne luăm hrană, ne luăm apă, ne luăm aerul ăsta curat”.

România are 13 parcuri naționale, care ocupă aproximativ 1,3% din suprafața țării, conform datelor prezentate de Conservation Carpathia la eveniment.