Șoferii din România plătesc pentru benzină și motorină mai mult decât cei din Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina, deși țara noastră este al treilea producător de țiței din Uniunea Europeană. În luna iulie a anului 2026, prețul mediu la pompă a fost de 1,80 euro pe litrul de benzină și 2,03 euro pe litrul de motorină.
În primele patru luni din 2026, România a avut o producție de 49.000 de barili de țiței pe zi. În Uniunea Europeană, doar Italia, cu 85.000 de barili pe zi, și Danemarca, cu 76.000 de barili pe zi, au extras o cantitate mai mare. Cu toate acestea, scumpirile la pompă au fost cele mai accentuate din spațiul comunitar. Datele Eurostat pentru luna iulie 2026 arată că România a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carburanți și lubrifianți, de 24,2%, mult peste media europeană de 16,9%. Această evoluție contribuie la o rată anuală a inflației de 8,2%, în condițiile în care media UE este de 3,0%.
Taxele, prima explicație a diferenței de preț
Prețurile din România sunt cu 10-15% mai mari decât în Bulgaria și cu 6-16% peste cele din Serbia sau Republica Moldova. O parte importantă din această diferență, în special în comparație cu vecinul de la sud, este explicată de nivelul taxării. Acciza la carburanți în România este de 59-60 de eurocenți pe litru, în timp ce în Bulgaria este de doar 30 de eurocenți pe litru. Această discrepanță fiscală creează, de la sine, un ecart de preț de 30 de cenți la fiecare litru vândut. News24
Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center, a identificat două cauze principale pentru prețurile ridicate. Prima este fiscalitatea. „Prima este taxa excesiv de mare, care se reflectă în diferența de 30 de cenți pe litru dintre România și Bulgaria, provenită din acciza mult mai mare aplicată în țara noastră”, a explicat aceasta. Al doilea motiv ține de politica de prețuri a companiilor. „Al doilea factor este marja de profit mai mare pe care și-o stabilesc companiile petroliere, chiar dacă aceasta a fost plafonată în luna august la nivelul mediei ultimelor douăsprezece luni”, a adăugat Gusilov.
Avantajul producției locale nu se simte la pompă
Deși producția internă de țiței acoperă aproximativ 20% din consumul național, iar OMV Petrom extrage 98% din acest volum, avantajul nu se reflectă în prețul final. În mod normal, costurile de aprovizionare ar trebui să fie mai mici decât în țările vecine, care importă cantități mai mari și suportă cheltuieli suplimentare de transport. Situația de pe piață este însă inversă. În martie, directorul general al OMV estima costul total de producție și vânzare pentru un litru de benzină la 90 de eurocenți.
Eugenia Gusilov a subliniat că OMV Petrom, având producție locală, și Rompetrol, care deține cea mai mare rafinărie, ar trebui să practice cele mai mici prețuri de pe piața românească. În opinia sa, situația ar trebui analizată de autorități. „Consiliul Concurenței ar trebui să investigheze această situație”, a declarat Gusilov. Ea a amintit de un episod anterior, când o reducere a accizei a dus prețul motorinei la 9,99 lei pe litru, episod considerat un reper pentru costurile reale ale companiilor. Atunci, după critici publice, Petrom a redus prețul la 10,14 lei pe litru, în timp ce alte companii menținuseră un preț de 10,20 lei.
