Dan Nanu spune că 20 de monumente din județul Sibiu sunt în colaps și alte 15 în precolaps

Directorul a prezentat situația luni, 5 octombrie 2026, la Casa cu Frescă din municipiul Sibiu, județul Sibiu, relatează Turnul Sfatului. Conferința de presă a fost organizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România (OAR).

Despre capacitatea instituției de a verifica patrimoniul din județ, Nanu a spus: „La Direcția pentru Cultură avem doar 11 angajați, dintre care efectiv doar 5-6 sunt personal de specialitate pe teren pentru peste 1.000 de obiective. Este destul de greu, mai ales să mergi în fiecare sat să vezi ce se întâmplă”.

Potrivit directorului, instituția sibiană are cei mai mulți angajați dintre direcțiile pentru cultură din țară. O depășește inclusiv pe cea din București, unde există mai multe posturi, dar mai puține persoane angajate.

Tot el arată că doar aproximativ trei unități administrativ-teritoriale din județ nu au monumente istorice pe teritoriul lor. Chiar și acestea au însă zone istorice protejate.

Nanu reclamă intervenții ilegale și puține cazuri sancționate

Directorul leagă o parte dintre degradările patrimoniului rural de perioada pandemiei, când, afirmă el, s-au produs numeroase încălcări ale Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Despre materialele folosite și modificările făcute la case, acesta a explicat: „S-a umplut de acoperișuri de tablă, că doar în reclame zice că sunt cele mai rezistente, cu toate că încă există case cu acoperiș din țiglă veche care încă se mențin bine. Au fost puse polistiren, care este cancerul cărămizii vechi, geamuri de termopan PVC și, mai nou, panouri fotovoltaice, amplasarea acestora fiind interzisă pe șarpanta dinspre fațada caselor”.

Angajații DJC Sibiu întocmesc rapoarte despre intervențiile ilegale și le trimit poliției. Nanu susține însă că demersurile duc rareori la sancțiuni și avertizează că refacerea unor clădiri în forma inițială poate pune în pericol construcția.

Estimarea directorului privind parcursul sesizărilor este următoarea: „Chiar dacă polițiștii propun începerea urmăririi penale, 99% din cazuri nu ajung la procuror, se lasă cu neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală. Puține cazuri s-au lăsat cu amendă penală sau cu revenire la forma inițială, dar în cazurile respective, dacă se revine la forma inițială, există riscul să cadă casa”, a afirmat el.

Lista oficială păstrează monumente dispărute și înregistrări duble

Evidența oficială a monumentelor datează din 2015. Nanu afirmă că multe dintre monumentele existente în județ nu figurează în această listă.

Despre solicitările de actualizare, directorul a precizat: „Lista aceasta trebuia actualizată o dată la cinci ani, însă imediat se fac 11 ani și încă nu a existat o updatare. Am tot făcut adrese la Minister, deoarece acea listă trebuie actualizată din mai multe motive”.

Printre erorile pe care le semnalează se află monumente consemnate încă din anii ’90, dar care nu mai există, precum și obiective înscrise de mai multe ori, sub denumiri diferite.

Documentațiile incomplete prelungesc procedurile

Nanu cere o colaborare mai bună între direcție și arhitecți, pentru reducerea neînțelegerilor care încetinesc procedurile. Din experiența sa de 20 de ani în instituție, spune că a întâlnit foarte rar proiecte majore, cu mai multe componente, pentru care documentația să fie completă de la început până la sfârșit. În aceste situații, angajații trebuie să solicite completări.

Directorul afirmă că arhitecții îl pot contacta telefonic aproape în fiecare zi a săptămânii. El spune că nu își amintește o întâlnire de discuții la care să fi participat direcția și propune organizarea mai multor runde de dialog, în care problemele să fie discutate înainte de stabilirea pașilor următori.

Gabriel Roșca, fost președinte al Filialei Sibiu-Vâlcea a OAR în perioada 2006-2014, afirmă că CJ Sibiu este singurul consiliu județean din țară care aplică o schemă de finanțare publică pentru monumente istorice private.

La Consiliul Județean (CJ) Sibiu, lipsa specialiștilor afectează, de asemenea, activitatea administrației. Iulia Olaru, inspector principal al CJ Sibiu, a descris situația și posibilitatea consultărilor cu proiectanții, la aceeași întâlnire: „Ne confruntăm cu un deficit sever de specialiști în administrație. Suntem doar 7 arhitecți/urbaniști angajați la CJ Sibiu din totalul de 18. Totuși, ușile noastre sunt deschise pentru consultări prealabile cu proiectanții. În ultimii 5 ani am remarcat o creștere evidentă a calității documentațiilor de urbanism”.

Programul aniversar aduce ateliere și tururi ghidate în Sibiu

Discuțiile despre patrimoniu au deschis seria de evenimente OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei, organizată între 5 și 11 octombrie de Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a OAR. Partener este Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu.

Programul a început luni, de Ziua Mondială a Arhitecturii, cu întâlnirea cu presa și vernisajul unei expoziții în aer liber. Expoziția poate fi văzută pe tot parcursul săptămânii pe străzile Poștei și Mitropoliei din municipiul Sibiu.

Pentru finalul săptămânii sunt programate următoarele activități:

• Elevii de gimnaziu și liceu pot participa vineri, 9 octombrie, la ateliere gratuite, pe bază de înscriere prealabilă.
• Pe strada Poștei, vineri și sâmbătă, vor fi prezentate o instalație de mobilier urban făcută de studenți și elevi, un punct de livrare a arhitecturii și o librărie tematică.
• Istoricul Răzvan Pop va ghida sâmbătă, 10 octombrie, două tururi prin Palatul Poștei, Banca Națională a României și Casa cu Frescă.

Tururile vor fi urmate de o discuție despre străzile pietonale, în agora FOR Sibiu. Seara, programul continuă cu o petrecere pe stradă.