Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din ultimele aproape trei decenii, cu efecte directe asupra economiei românești. La intrarea în țară, în punctul Baziaș, debitul fluviului a ajuns la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna iulie este de 4.700 m³/s. Scăderea la aproape o treime din valoarea normală a generat deja probleme operaționale în sectoare cheie precum producția de energie, transportul fluvial și agricultură.
Prima ramură economică lovită a fost cea energetică. Centrala nucleară de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, a fost nevoită să își reducă puterea și chiar să efectueze opriri temporare din cauza lipsei apei necesare procesului de răcire. Fiecare megawatt-oră neprodus pe plan intern crește dependența de importuri și pune o presiune suplimentară pe consumul de gaze naturale, motiv pentru care autoritățile au cerut populației să economisească energia. Criza este una regională, nu doar locală. În Ungaria, centrala nucleară de la Paks urmează să fie oprită complet, pentru prima dată în 44 de ani, din cauza nivelului scăzut al fluviului, conform Antena 3, care citează Reuters.
În paralel, transportul de mărfuri pe Dunăre este grav perturbat. Scăderea apelor a scos la iveală bancuri extinse de nisip pe sectorul de graniță cu Bulgaria, blocând barjele încărcate cu cereale și ducând la suspendarea mai multor curse de feribot. Pentru România, unul dintre principalii producători și exportatori de cereale din Uniunea Europeană, blocajul de pe coridorul de transport spre Marea Neagră înseamnă întârzieri și costuri logistice suplimentare. Criza lovește astfel simultan atât producția agricolă, deja afectată de secetă, cât și evacuarea mărfii către piețele externe.
Situația a impus și măsuri de urgență în agricultură. Autoritățile au decis să restricționeze folosirea apei pentru irigații în județele din sud-estul țării, prioritizând alimentarea populației și asigurarea apei pentru răcirea centralelor electrice. Pentru fermieri, securitatea apei a devenit o vulnerabilitate mai mare decât respectarea calendarului agricol. Potrivit Go4it, care citează Euronews, nivelul actual al Dunării este cel mai scăzut din România din ultimele aproape trei decenii. Disfuncția regională lovește simultan producția de energie, agricultura și transportul de mărfuri, conform Financiarul.
Evenimentele recente cresc vulnerabilitatea rețelelor energetice și comerciale din Europa de Est în fața fenomenelor climatice extreme. Companiile cu expunere la costuri logistice, consum energetic ridicat sau dependență de apă se confruntă cu un risc mai mare de întrerupere a activității și cu o volatilitate crescută a costurilor. Presiunea ar putea continua, estimările anterioare indicând o revenire a Dunării la niveluri normale abia spre finalul verii.
