Primăria Cârțișoara spune că nu poate limita tarifele cerute șoferilor la Bâlea Lac

Parcarea comunei a fost dată unei firme private în urmă cu câteva luni, printr-o licitație deschisă, pentru 10 ani, potrivit Turnul Sfatului. Este singurul spațiu de parcare deținut de comună la Bâlea Lac; cealaltă parcare care funcționează acolo aparține integral unui proprietar privat.

Suprafața concesionată este de aproximativ 3.000 de metri pătrați. Comuna încasează pentru folosirea ei o redevență (plata datorată de operator) de aproximativ 126.000 de euro pe an.

Despre posibilitatea stabilirii unor limite de preț, Sorin Cârțan, primarul comunei Cârțișoara, a declarat pentru Turnul Sfatului: „Din moment ce el a licitat parcarea, nu putem să-i punem un preț. Nouă ne plătește o sumă pe concesiune, iar dumnealui stabilește prețurile și tariful pe oră. Nu avem nicio posibilitate de a interveni”.

Un ghid a relatat că unui autocar i s-au cerut 400 de lei

În timpul sezonului turistic, un ghid din Sibiu a descris public cazul unui autocar pentru care s-a perceput o taxă de 400 de lei. Plata acoperea obligatoriu minimum trei ore, chiar dacă vizita dura mai puțin.

În zonă, turiștii se confruntă și cu lipsa accesului permanent la o toaletă publică funcțională. Vara, cele două parcări existente nu acoperă numărul mașinilor care ajung la Bâlea Lac, iar traficul se blochează frecvent.

Proiectul parcărilor s-a oprit înaintea celorlalte avize

Primăria a început demersurile pentru amenajarea unor spații în două puncte din zona Bâlea: două perimetre vecine și un al treilea amplasament separat. Prima instituție de la care trebuia să primească acordul era Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).

Despre etapa la care au ajuns demersurile, primarul a explicat: „Primul aviz pe care trebuie să-l obținem este cel de la Mediu, de la ANMAP. Neprimind acest aviz, ne-am oprit, pentru că fără el nu are rost să mergi mai departe către celelalte instituții. Oricum, nici cu celelalte parcări nu ar fi fost suficiente locuri, dar ar fi reprezentat o gură de oxigen, mai decongestionam din trafic. Toată lumea știe că acolo se blochează totul pentru că nu sunt locuri de parcare, iar în zonă de munte, de gol alpin, este foarte greu să găsești o suprafață unde să poți amenaja o parcare”.

Administrația nu a contestat decizia agenției. Cârțan pune oprirea proiectului pe seama regulilor aplicabile rezervațiilor naturale și explică diferența față de regimul unui sit Natura 2000: „Nu sunt cei de la ANMAP de vină, este vorba de legislație. Dacă ar fi fost doar sit Natura 2000, ar fi fost mai ușor, pentru că în anumite zone ți se permite să amenajezi diferite obiective. Dar având în vedere că la Bâlea Lac totul este rezervație naturală, legea nu-ți dă voie să faci nimic, nici nu există o suprafață în afara ariei protejate”.

Sorin Cârțan contestă încadrarea zonei ca rezervație naturală

Edilul spune că nu abandonează definitiv ideea unor parcări suplimentare. El pune sub semnul întrebării temeiul juridic al încadrării zonei Bâlea Lac ca rezervație naturală în perioada 2011-2012 și invocă discuții purtate în anii anteriori la Ministerul Mediului.

Primarul își susține poziția printr-o comparație cu situația Pădurii Dumbrava. Despre documentele care ar fi fundamentat încadrarea, Cârțan afirmă: „Nimeni nu vrea să-și asume nimic și nu-și permite să scoată suprafețe de teren din rezervația naturală, pentru că le e frică de ONG-uri și de activiștii de mediu. Dar eu mă întreb: de ce și cum s-au introdus? În spatele introducerii zonei Bâlea Lac în rezervație naturală nu există nici măcar un document, o consultare publică, un aviz de la Consiliul Local sau de la Primărie. Am fost direct la Ministerul Mediului și nu au niciun document care să stea la baza introducerii acestor suprafețe. Dacă ar fi s-o luăm pe cale juridică, nu ar exista”.

Primăria trimite personal pentru curățenie la 2.000 de metri altitudine

Separat de administrarea parcării, comuna asigură salubrizarea zonei turistice. Primarul descrie drept costisitoare deplasările la această distanță de localitate și la altitudinea de 2.000 de metri.

Despre programul de vară și intervențiile angajaților, el a precizat: „Este un cost foarte mare. Pe timpul verii, începând de după 15 iulie, mașina de salubrizare trebuie să urce de două ori pe săptămână. În afară de faptul că am pus containere și coșuri de gunoi pe marginea drumului, pe marginea lacului și peste tot pentru a păstra curățenia, săptămânal urcă viceprimarul împreună cu angajații primăriei și adună gunoaiele lăsate pe lângă tomberoane și prin zonă”.

Controalele din vară au fost urmate de alte amenzi în septembrie

La finalul lunii iulie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a dat într-o singură zi amenzi însumând 300.000 de lei la Bâlea Lac.

Verificările din septembrie au cuprins 31 de operatori economici. Inspectorii au aplicat atunci 20 de amenzi, în total 60.000 de lei, și au retras temporar sau definitiv produse neconforme.

Printre problemele sancționate s-au aflat prețurile și tarifele care nu erau afișate vizibil, precum și nereguli privind păstrarea și depozitarea alimentelor.