Licența de la Rășinari permite o carieră pentru materiale de construcții, nu producerea oxidului de magneziu
Licența pentru Valea Dobra, din comuna Rășinari, județul Sibiu, vizează exploatarea rocilor magnezitice pentru industria materialelor de construcție. Documentația depusă de Mineral Proiect Invest S.A. nu propune obținerea și valorificarea oxidului de magneziu.
În răspunsul transmis publicației Sibiu 100%, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și Stocării Geologice a dioxidului de carbon (ANRMPSG) explică ce presupune proiectul: o carieră la zi (exploatare la suprafață), în 5 trepte, cu o instalație mobilă de concasare (spargere a pietrei) amplasată pe treapta în lucru.
Produsul final este descris în documentația depusă la autoritate astfel: „un sort de rocă magnezitică cu diametru mai mic de 50 mm – materie primă destinată industriei materialelor de construcție”. Rocile magnezitice, numite și serpentine magneziene, sunt încadrate de instituție în categoria rocilor industriale și de construcții.
Uzina de procesare de la Săliște, județul Sibiu, respinsă deja de Consiliul Local Săliște, nu figurează în această licență.
Firma trebuie să obțină avizele pentru a păstra licența
Mineral Proiect Invest S.A. a câștigat concursul public de ofertă din 2019. După finalizarea explorării și acceptarea raportului final de către autoritate, societatea a depus documentațiile pentru obținerea licenței de concesiune pentru exploatare.
Pentru perimetrul Valea Dobra, licența nr. 29694/2026 a primit aprobarea prin Ordinul nr. 529/2026 al președintelui ANRMPSG. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 septembrie 2026.
De la intrarea în vigoare a licenței, titularul are la dispoziție 360 de zile să obțină toate avizele, inclusiv Acordul de Mediu, arată autoritatea. Dacă termenul trece fără ca acestea să fie obținute, ANRMPSG anulează licența.
Decizia finală de acordare a licenței aparține autorității. Instituția explică însă că legislația minieră aplicabilă nu reglementează consultarea publică în această etapă.
Comunitatea este implicată ulterior, prin dezbaterea publică din procedura de mediu. Pentru obținerea Acordului de Mediu, obligatoriu pentru licența de exploatare, firma trebuie să organizeze dezbateri publice. Acestea pot sta la baza schimbării destinației terenurilor pentru activități miniere, prin documentațiile urbanistice.
Monitorizarea trebuie să verifice efectele asupra mediului
Documentația firmei analizează efectele din timpul construcției și al operării și propune măsuri de evitare și reducere a acestora. Impactul rezidual înseamnă efectele care rămân după aplicarea măsurilor.
Despre evaluarea acestor efecte, ANRMPSG precizează în răspunsul transmis publicației: „Impactul rezidual estimat al proiectului pentru unele componente de mediu analizate, identifică posibilitatea apariției de impacturi negative moderate și semnificative. În urma aplicării măsurilor propuse este de așteptat ca nivelul estimat al impactului să scadă, nivelul impactului rezidual fiind mult mai redus. În impactul rezidual, nivelul semnificativ al impactului a fost eliminat, fiind scăzut în toate situațiile la un nivel moderat, iar nivelul moderat a fost scăzut în cele mai multe cazuri la un nivel redus”.
Planul propus include monitorizarea în etapa de construcție și în cea de operare. La dezafectarea proiectului (închiderea și demontarea amenajărilor), monitorizarea ar urma să fie similară celei din timpul construcției.
Rolul acestui plan este să confirme sau să infirme evaluările făcute înaintea implementării proiectului, să măsoare eficiența măsurilor de evitare și reducere și să identifice alte zone unde sunt necesare intervenții. Sistemul de monitorizare trebuie aplicat atât la pregătirea amplasamentului, cât și în timpul operării, în funcție de componenta de mediu analizată.
Autoritatea condiționează aprecierea impactului de respectarea proiectului: „În condițiile respectării proiectului și a normelor tehnice de exploatare, alături de măsurile de reducere a poluării asupra factorilor de mediu, impactul se apreciază ca fiind în limite admisibile”, arată instituția.
Refacerea zonei este prevăzută din anul 5 de exploatare
Proiectul prevede următoarele lucrări și utilizări pentru zona exploatată:
- Stabilizarea taluzelor (suprafețele înclinate ale terenului).
- Reinstalarea solului fertil și a vegetației.
- Refacerea drenajului (scurgerea apei).
- Reconversia funcțională a zonei, adică folosirea ei pentru turism și recreere.
Aceste intervenții sunt prevăzute progresiv, începând cu anul 5 de exploatare.
Mihai Stănescu
Articolele semnate Mihai Stănescu pe sibiunet.ro acoperă economie. Toate articolele →
Citește și
O plasă desprinsă sub podul de la Veștem a blocat de două ori circulația pe DN 7
Strada Pulberăriei a fost scoasă din planurile ansamblului propus în Valea Mare, la Sibiu
Balor-Cons rămâne pe primul loc pentru refacerea Liceului CFR din Sibiu, cu 37,4 milioane de lei fără TVA
Parteneri Articole recomandate din rețeaua noastră
Financiarul
Portofelele Ledger de la CryptoBilis pot expune fraza de 24 de cuvinte. Ce pași recomandă compania
Dolce Sport
Gianni Infantino este acuzat de o plată suplimentară de 1,58 milioane de euro neraportată de FIFA
GetPony
Tesla trece la Assisted Driving după discuțiile cu Germania. Funcțiile din România depind în continuare de aprobări
Revista Ioana
Cum ceri recalcularea indemnizației de creștere a copilului și când poți încasa bani pentru lunile trecute
Lyla
Cum reclami bullyingul care îți afectează copilul și unde ceri ajutor dacă școala nu oprește agresiunile
Bravonet
Mircea Bravo refuză o rețetă sigură pentru filme după succesul din cinema