Trei organizații cer anularea licenței pentru exploatarea din Valea Dobra, Rășinari. MPI respinge acuzațiile

„Licența ANRMPSG a lăsat în afara oricărei evaluări exact partea care aduce riscurile pentru sănătatea oamenilor, pentru apa și pentru casele lor”, a declarat Luminița Dejeu, președinta CIDRM / Mining Watch România.

Demersul cere Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) să revoce ordinul din 3 septembrie 2026, potrivit Turnul Sfatului. Prin acest ordin, firma a primit licența de exploatare a serpentinelor magneziene. Plângerea prealabilă este cererea adresată autorității înaintea unei eventuale acțiuni în instanță.

Disputa privește evaluarea carierei împreună cu uzina

Potrivit organizațiilor, licența privește o carieră de rocă pentru construcții, unde piatra ar urma să fie concasată (mărunțită) și sortată, fără procesare chimică. Proiectul prezentat public de MPI cuprinde însă și o uzină la Săliște. Acolo, roca ar fi tratată cu acid clorhidric pentru obținerea oxidului și hidroxidului de magneziu.

Investiția evaluată pentru carieră este de aproximativ 22,7 milioane de euro pe 20 de ani, în timp ce dezvoltarea industrială prezentată public depășește 400 de milioane de euro. MPI explică faptul că prima sumă privește cariera, iar a doua întreaga dezvoltare industrială, inclusiv faze care nu țin de licența minieră.

Organizațiile formulează trei obiecții:

• Susțin că, prin tratarea separată a carierei și a uzinei, proiectul a rămas sub pragul care impune evaluarea impactului asupra mediului.
• Consideră că redevența, plata pentru exploatarea resursei, a fost calculată la un nivel prea mic.
• Reclamă că nu a fost făcut public un studiu independent privind posibila prezență în rocă a fibrelor azbestiforme, fibre asemănătoare ca formă celor de azbest.

MPI susține că licența nu permite singură începerea lucrărilor

Compania afirmă că licența minieră nu este un acord de mediu. Cariera va parcurge procedura de mediu, iar uzina, atunci când proiectul va fi definit, va avea propriile autorizări de mediu, sănătate și siguranță industrială.

MPI precizează că nu va cere excluderea efectelor cumulate din analiză, adică a efectelor produse împreună de componentele proiectului.

În răspunsul privind azbestul, firma susține că investigațiile efectuate până acum nu au identificat minerale în forme asbestiforme. A inițiat și un program independent de analize, ale cărui rezultate vor fi folosite în documentațiile de mediu.

Săliște a refuzat terenul cerut pentru uzină

MPI își susține poziția prin cronologia pregătirii investiției. Potrivit companiei, documentația depusă în octombrie 2025 menționa explicit că roca urma să fie livrată, după concasare, unei unități de prelucrare. La acel moment, uzina nu exista ca proiect definit.

Firma spune că a identificat amplasamentul de la Săliște în martie 2026. Studiile tehnice și testele pilot au fost încheiate abia în august și septembrie 2026.

Pe 28 septembrie 2026, Consiliul Local Săliște a respins în unanimitate cererea MPI de concesionare a 10 hectare pentru uzină. Compania afirmă că mai multe amplasamente sunt din nou în evaluare.

ANRMPSG are 30 de zile pentru a răspunde plângerii prealabile. Dacă licența nu este revocată, organizațiile spun că se pot adresa instanței.