Mining Watch România, Greenpeace România și Bankwatch România au depus o plângere prealabilă prin care cer revocarea ordinului de aprobare a licenței miniere pentru Valea Dobra, județul Sibiu. Organizațiile susțin că documentația pentru exploatare nu ar reflecta întregul proiect industrial al Mineral Proiect Invest SA (MPI), care include și o uzină de procesare.
„Potrivit licenței, Valea Dobra este o mică carieră de piatră de construcție. În realitate, așa cum le spune compania investitorilor și Bruxelles-ului, întregul proiect ar costa de peste 17 ori mai mult decât investiția evaluată pentru licență și include o uzină chimică ce lucrează cu acid clorhidric”, a declarat Luminița Dejeu, președinta Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, organizație care asigură secretariatul Mining Watch România.
Demersul a fost adresat autorității de reglementare în domeniul minier, petrolier și al stocării geologice a dioxidului de carbon (ANRMPSG), potrivit Sibiu News. Plângerea prealabilă este cererea prin care organizațiile solicită autorității să reanalizeze actul înaintea unei eventuale acțiuni în instanță.
Este contestat Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026, care aprobă licența de exploatare nr. 29.694/2026 pentru serpentine magneziene în acest perimetru. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial din 7 septembrie 2026.
Organizațiile cer evaluarea carierei împreună cu uzina
Potrivit celor trei organizații, documentația pentru licență ar prevedea extragerea unei roci industriale și de construcții, urmată doar de concasare (spargerea rocii în bucăți mai mici) și sortare. Investiția minieră ar fi de aproximativ 22,7 milioane de euro pentru o perioadă de 20 de ani.
În prezentarea publică a MPI, investițiile cumulate în proiectul integrat al magneziului depășesc 400 de milioane de euro. Prima etapă ar lega exploatarea de o uzină pentru obținerea oxidului și hidroxidului de magneziu.
Organizațiile susțin că această componentă industrială nu ar fi fost analizată la acordarea licenței și că documentația ar acoperi mai puțin de 6% din valoarea investiției anunțate public. În opinia lor, separarea carierei de uzină ar însemna fragmentarea proiectului, adică examinarea componentelor separat, cu evitarea unei evaluări comune a efectelor asupra mediului și sănătății populației.
În sprijinul acestei interpretări, ele invocă Directiva europeană 2011/92/UE și Legea nr. 292/2018. Potrivit plângerii, cariera luată separat s-ar afla sub pragul care impune automat evaluarea impactului asupra mediului, însă procedura ar deveni obligatorie dacă extracția, transportul și procesarea ar fi analizate împreună. Acestea sunt argumentele organizațiilor în contestarea licenței, nu constatări stabilite printr-o hotărâre judecătorească.
MPI confirmă că investiția cuprinde extracția rocii, infrastructura de transport și construirea unei uzine în zona Sibiului. Compania precizează că procesarea chimică va avea loc exclusiv la viitoarea unitate industrială, nu la carieră.
Compania condiționează lucrările de autorizările ulterioare
Investitorul susține că licența minieră nu ține loc de acord de mediu, autorizație de construire sau permisiune pentru începerea lucrărilor. Evaluările de mediu, consultarea publică și obținerea avizelor ar urma după definitivarea amplasamentului și a soluției tehnice.
Mineral Proiect Invest SA precizează, în secțiunea de informații publice dedicată proiectului, că evaluările de mediu, consultarea publică și obținerea avizelor trebuie parcurse.
La Săliște, județul Sibiu, compania ceruse concesionarea unei suprafețe de 10 hectare pentru unitatea industrială. Consiliul Local Săliște a respins solicitarea în unanimitate pe 28 septembrie 2026, pe fondul opoziției exprimate de o parte a comunității.
După vot, MPI a anunțat că reevaluează amplasamentul și că uzina ar urma să fie construită într-o altă zonă din județ. Compania estimează începerea exploatării efective la Valea Dobra în 2028, în funcție de obținerea autorizațiilor necesare.
Încadrarea rocii este contestată și pentru sumele datorate statului
Plângerea privește și redevența, suma plătită statului pentru exploatarea resursei. Organizațiile prezintă trei variante de calcul pentru perioada de 20 de ani, în funcție de încadrarea rocii:
- Aproximativ 1,7 milioane de euro, dacă roca este încadrată alături de materiale precum argila, nisipul sau pietrișul, variantă despre care organizațiile susțin că a fost folosită la calcul.
- Aproximativ 3,2 milioane de euro, sumă la care s-ar putea ajunge printr-o altă încadrare, conform calculelor lor.
- Între 5 și 8 milioane de euro, potrivit estimărilor organizațiilor, dacă resursa ar fi tratată ca minereu de magneziu, cu o redevență de 5% din valoarea producției.
Organizațiile mai susțin că încadrarea în categoria minereurilor neferoase ar fi impus aprobarea licenței prin hotărâre de Guvern, în locul ordinului președintelui ANRMPSG. Autoritatea minieră și, eventual, instanța urmează să analizeze aceste interpretări.
MPI admite necesitatea unor investigații specifice asupra rocii
Mining Watch România ridică și problema fibrelor azbestiforme, fibre de tip azbest pe care, potrivit organizației, le pot include mineralele din grupele serpentinului și amfibolilor. Organizația reclamă că un studiu independent dedicat acestui risc nu a fost făcut public.
Compania afirmă că analizele geologice și mineralogice realizate până acum nu au evidențiat asemenea minerale în masa investigată. MPI admite însă că prezența sau absența lor trebuie stabilită prin investigații specifice asupra rocii din perimetrul Valea Dobra.
Autoritatea minieră trebuie să răspundă plângerii
Cele trei organizații solicită ANRMPSG următoarele măsuri:
- Retragerea ordinului prin care a fost aprobată licența sau sesizarea instanței pentru anularea lui.
- Oprirea autorizării începerii activităților miniere până la soluționarea plângerii.
- Controlul informațiilor date de companie despre destinația rocii extrase.
- Lămurirea posibilității de a trimite roca spre o uzină chimică.
- Examinarea proiectului în ansamblu, de la exploatare și transport până la procesarea industrială.
Organizațiile spun că ANRMPSG trebuie să le răspundă în 30 de zile de la primirea plângerii. Dacă ordinul rămâne în vigoare, ele anunță că pot cere instanței anularea actului și suspendarea licenței.
