România și Ucraina intensifică eforturile pentru a finaliza două proiecte de infrastructură esențiale la Canalul Sulina și la punctul de frontieră Porubne-Siret, menite să fluidizeze tranzitul mărfurilor ucrainene. Aceste măsuri vin într-un context în care porturile ucrainene de la Dunăre și-au triplat volumele de marfă procesate în ultima lună, iar ruta prin Sulina a devenit vitală după blocajele din Marea Neagră și atacurile rusești asupra infrastructurii portuare.
În luna august, Canalul Sulina a înregistrat un număr record de nave, cel mai mare de la începutul lunii februarie 2022. Pentru a face față cererii în creștere, autoritățile din România, Ucraina și Comisia Europeană negociază introducerea pilotajului non-stop. În prezent, serviciul de pilotaj, asigurat de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, funcționează doar pe timpul zilei, ceea ce provoacă aglomerări și cozi de nave.
O altă direcție este colaborarea pentru formarea și certificarea piloților ucraineni, care ar putea astfel opera pe Canalul Sulina, rezolvând deficitul de personal calificat. Planurile includ și înființarea unui centru comun de coordonare între Administrația Porturilor Maritime Ucrainene și Administrația Fluvială a Dunării de Jos, pentru o comunicare operativă mai bună și o dirijare eficientă a traficului. Totodată, România intenționează să suplimenteze numărul echipelor de control vamal și de frontieră pentru a procesa simultan mai multe nave.
În paralel, la punctul de frontieră Porubne-Siret, a fost finalizată prima etapă a modernizării terminalului de marfă. Lucrările au inclus un nou strat de asfalt din beton, instalarea unor sisteme de drenaj și de epurare a apelor uzate, construirea unui pavilion pentru poliția de frontieră, montarea de echipamente de monitorizare a radiațiilor și a unui sistem de iluminat exterior. Potrivit News24, aceste îmbunătățiri sunt concepute pentru a reduce timpii de operare și pentru a permite verificări mai stabile. Proiectul este susținut prin mecanismul Connecting Europe Facility, cu finanțare împărțită egal între Uniunea Europeană și bugetul de stat al Ucrainei.
Pentru transportatorii și fermierii din România, efectul direct al acestor măsuri este un flux mai mare de cereale și oleaginoase din Ucraina care traversează țara. Acest lucru poate scurta timpii de așteptare și poate reduce costurile logistice, dar, în același timp, pune o presiune suplimentară pe prețurile la care agricultorii români își vând producția.
Pentru a eficientiza și mai mult procesele, a fost convenită organizarea de instruiri comune pentru agenții navali și brokerii vamali din cele două țări, axate pe formalitățile Schengen. Pașii următori vizează extinderea tranzitului naval pe timp de noapte, operaționalizarea centrului comun de coordonare pe Sulina și finalizarea lucrărilor de modernizare pe partea română la Porubne-Siret.
