Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a pierdut peste 50 de cadre didactice într-un an și jumătate și mai are 680. Pensionările și încheierea unor contracte nu sunt urmate întotdeauna de angajări, iar salariile oferite de companii fac dificilă atragerea absolvenților spre predare, mai ales în domeniile tehnice.
Raportul universității din primăvara anului 2025 indica aproximativ 730 de cadre didactice, iar cel din martie 2026 consemna 690, potrivit Turnul Sfatului. Din personalul didactic actual, 88 de persoane au contracte pe perioadă determinată.
În întreaga universitate lucrează aproximativ 1.060 de oameni, pentru aproape 16.000 de studenți.
Orele colaboratorilor depind de programul din companii
La Facultatea de Inginerie, profesorul universitar Adrian Florea estimează că ar mai fi necesare cel puțin zece cadre didactice. Laboratoarele se desfășoară cu grupe mai mici decât cursurile și au nevoie de mai mulți profesori și asistenți.
La disciplinele pe care le predă, două foste studente care lucrează la două mari companii private din Sibiu îl ajută să acopere orele. Astfel de colaboratori pot prelua câteva ore săptămânal, în limita programului de la serviciul principal.
„La noi, criza se traduce prin foarte multe posturi pentru colaboratori. Posturile libere sunt suplinite de oameni din companii. Dacă este să vedem și o parte cât de cât bună a situației, lucrul acesta nu este foarte rău pentru studenți, pentru că vin profesioniști din domeniu și studenții reușesc să vadă și altceva”, a explicat pentru Turnul Sfatului Eduard Alexandru Stoica, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Economice a ULBS.
Continuitatea acestor colaborări este însă limitată: Eduard Stoica estimează că aproximativ 30% dintre colaboratori se schimbă anual. Experiența într-o companie nu presupune automat și pregătire pedagogică, adică pregătirea pentru a preda. Adaptarea la lucrul cu studenții poate dura un semestru sau chiar un an.
Formarea unui titular durează, iar salariile îngreunează recrutarea
Adrian Florea pune reducerea personalului de la Inginerie în principal pe seama pensionărilor și, de-a lungul timpului, a decesului unor profesori. La Științe Economice, plecările din ultimii ani au fost exclusiv pensionări, spune Eduard Stoica.
Înlocuirea celor care pleacă cere timp. În informatică, venitul unui asistent universitar este mai mic decât cel pe care un absolvent îl poate obține într-o firmă.
„Stimularea tinerilor care absolvă să devină cadre didactice lipsește cu desăvârșire. Ca să ajungi profesor trebuie să-ți faci doctoratul, deci mai sunt patru ani. Atractivitatea este destul de mică, cel puțin în domeniul IT sau Computer Science. Când ești tânăr vrei să-ți întemeiezi o familie, să-ți cumperi o locuință și este foarte greu să atragi oameni în felul acesta”, a declarat Adrian Florea pentru Turnul Sfatului.
Profesorii încearcă să păstreze legătura cu doctoranzii implicându-i în predare și în proiecte care le pot aduce venituri suplimentare. Aceste activități atenuează dificultățile, dar nu compensează diferențele salariale și nu reduc timpul necesar formării unui titular.
La Științe Economice au fost totuși recrutați tineri. Eduard Stoica descrie următoarea evoluție a angajărilor:
- În anul precedent, două persoane au ocupat posturi de asistent.
- În acest an, alte două persoane au intrat pe asemenea posturi.
- Facultatea are în vedere încă două angajări.
Conferențiarul consideră că tinerii ar trebui să poată avansa mai repede după îndeplinirea criteriilor academice. Potrivit acestuia, la facultate există practica unei așteptări de aproximativ trei ani până la următoarea promovare.
Restricțiile de angajare afectează și păstrarea tinerilor în universitate
Menținerea doctoranzilor și asistenților în sistem a fost îngreunată și de restricțiile pentru instituțiile publice. Măsurile fiscal-bugetare adoptate în 2025 au suspendat ocuparea posturilor vacante în 2026, cu unele excepții.
În primăvară, Guvernul a aprobat o modificare care a permis concursurile pentru posturile de asistent universitar și continuarea promovărilor. Celelalte posturi didactice și administrative nu au fost însă deblocate în totalitate.
„Avem nevoie de resursă umană, așteptăm să se deblocheze concursurile pe diferite categorii, de la posturile didactice până la cele administrative, pentru că suntem de-a dreptul sugrumați de volumul imens de muncă”, a declarat Sorin Radu, rectorul ULBS, la conferința de presă organizată cu ocazia inaugurării sediului reabilitat al Facultății de Științe.
Echipamentele noi au nevoie de personal pregătit
Rectorul explică necesarul de specialiști și prin investițiile făcute în dotările pentru predare.
„Faptul că noi am făcut un centru de simulare în medicină, de exemplu, nu a urmărit să scadă numărul de personal. Dimpotrivă, aceste simulatoare trebuie folosite de oameni care sunt pregătiți să le folosească. Dacă, iată, ai un ecograf digital și nu ai acolo un specialist, cum ar putea învăța rezidenții și studenții în acest caz?”, a arătat Sorin Radu.
În administrația universității, unele investiții în digitalizare au redus timpul de lucru pentru anumite operațiuni, precizează rectorul. Un exemplu este platforma pentru managementul școlarității (gestionarea evidențelor studenților), folosită de secretariate și pentru administrarea burselor.
