România a depășit un prag critic la finalul primului trimestru din 2026, când datoria publică a ajuns la 60,1% din Produsul Intern Brut, conform datelor Eurostat publicate marți, 21 iulie. Această cifră nu este doar un indicator economic, ci activează automat prevederi stricte ale Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care impun Guvernului măsuri de austeritate.
Consecința directă pentru cetățeni este blocarea anumitor cheltuieli bugetare. Odată atins acest nivel al datoriei, legea obligă la înghețarea cheltuielilor totale de personal, adică a salariilor din sectorul public, și a celor cu asistența socială. Practic, statul nu mai are cadrul legal pentru a majora aceste categorii de venituri. Măsura adaugă presiune pe bugetele familiilor, în condițiile în care inflația anuală înregistrată în iunie a fost de 9,2%, mult peste media Uniunii Europene de 2,9%, potrivit aceleiași surse europene. Într-un astfel de context, înghețarea veniturilor înseamnă o scădere a puterii de cumpărare.
Guvernul are o obligație clară și un termen limită pentru implementarea acestor restricții. Cel târziu în semestrul al doilea al anului 2026, Executivul trebuie să adopte un act normativ cu putere de lege care să pună în aplicare măsurile de înghețare a cheltuielilor. Presiunea vine și de la Bruxelles, având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv încă din 2020. Conform News24, Regulamentul UE 2024/1263 mandatează Comisia Europeană să transmită României o traiectorie de referință pentru cheltuielile nete, cu scopul de a reduce datoria și de a menține deficitul sub pragul de 3% din PIB.
Pe termen scurt, autoritățile de la București încearcă să demonstreze că fac corecții. Deficitul bugetar este estimat să scadă la 6% din PIB pentru anul 2026, de la 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Obiectivele sunt incluse și în planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031, care vizează aducerea deficitului sub 3% și stabilizarea datoriei publice.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor afirmă că încă din 2025 au fost luate măsuri fiscale cu impact semnificativ pentru consolidarea bugetară. Cu toate acestea, proiecțiile oficiale arată o tendință de creștere a datoriei în următorii ani. Se estimează că aceasta va urca de la 60,1% din PIB, nivelul actual, la 63,5% în anul 2029, ceea ce menține presiunea pentru aplicarea riguroasă a măsurilor de control al cheltuielilor.
