Județul Sibiu are câte un arhitect pentru 2.557 de locuitori, față de 1.773 la nivel național

Datele au fost prezentate luni, 5 octombrie 2026, la Casa cu Frescă din municipiul Sibiu, județul Sibiu, potrivit Turnul Sfatului. Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România (OAR) a organizat masa rotundă la împlinirea a 25 de ani de la adoptarea legii care a reorganizat profesia.

Pentru cele două județe împreună, revine un arhitect la 3.174 de locuitori. Calculele folosesc date despre populație furnizate de Direcția Județeană de Statistică Sibiu (DJS Sibiu) și Direcția Județeană de Statistică Vâlcea (DJS Vâlcea). Ponderea arhitecților în populația județului Sibiu este aproape dublă față de cea din Vâlcea.

Țibuleac pune absența de la întâlniri pe seama volumului de muncă

Despre programul arhitecților și timpul rămas pentru pregătirea profesională a vorbit Mircea Țibuleac, fost președinte al Filialei Teritoriale Sibiu-Vâlcea a OAR, la masa rotundă de la Casa cu Frescă din Sibiu: „Muncesc sâmbăta și muncesc duminică. Muncesc pentru că au tarife simbolice de supraviețuire, ceea ce îi împiedică să se documenteze, să călătorească”.

Președinte fondator al filialei, pe care a condus-o între 2001 și 2006, Țibuleac a legat lipsa multor colegi de la întâlnirile organizației de volumul de lucru și de onorarii. El a descris entuziasmul de la începutul organizației și a criticat felul în care aceasta se raportează la membri: „Nu mai păcăliți membrii. În momentul în care păcăliți și dezamăgiți membrii, se instalează lehamitea”, a spus Țibuleac.

După 12 ani în Comisia Națională de Disciplină a OAR, fostul președinte consideră concurența prin tarife cât mai mici principala problemă a profesiei. A relatat cazul unui profesor doctor arhitect care avea contracte cu opt stagiari. Într-unul dintre contracte, tariful orar mediu era de 8,70 lei.

Critica sa a vizat și achizițiile publice: „Singurul criteriu nu era calitatea, era prețul mic, din păcate”, a adăugat fostul președinte.

Țibuleac a cerut conducerii actuale o discuție deschisă despre greșelile trecutului, astfel încât organizarea și conviețuirea profesională din Sibiu să poată deveni un exemplu.

Conducerea filialei cere dialog cu administrațiile

Ioan Brad, actualul președinte al Filialei Teritoriale Sibiu-Vâlcea a OAR, a vorbit la aceeași masă rotundă despre dificultățile din 2026: „Trebuie să recunoaștem, este un an foarte greu, pentru că legile după care funcționăm s-au schimbat și asta e o mare provocare”.

Printre schimbările legislative invocate de acesta se află noul Cod al urbanismului. Brad a subliniat că arhitecții și administrațiile care aplică reglementările trebuie să păstreze un dialog permanent.

Gabriel Roșca, fost președinte al filialei și moderatorul întâlnirii, a apreciat că organizația încă învață cum să funcționeze și se maturizează odată cu societatea, într-o democrație relativ tânără.

Potrivit datelor prezentate de Roșca, în România sunt aproximativ 10.750 de arhitecți cu drept de semnătură. Numărul lor este de patru ori mai mare decât cel al celor 2.700 înscriși în Tabloul Arhitecților la înființarea Ordinului. Aproximativ 4.000 lucrează în București.

Formele în care lucrează arhitecții sunt:

• 84% în societăți cu răspundere limitată (SRL-uri);
• 13% în birouri individuale;
• restul, în alte forme prevăzute de lege.

Cu un arhitect la 1.773 de locuitori, România se află pe locul 24 în Europa. Comparațiile europene prezentate la întâlnire indică următoarele raporturi:

• Elveția are un arhitect la 336 de locuitori;
• Italia, țara cu cei mai mulți arhitecți, are unul la 388 de locuitori;
• Germania are unul la 694 de locuitori.

„Nu sunt foarte mulți arhitecți în România, dacă o luăm comparativ cu statele Uniunii Europene”, a spus Gabriel Roșca, fost președinte al Filialei Teritoriale Sibiu-Vâlcea a OAR, la masa rotundă din Sibiu.

Filiala a pornit cu 97 de membri în 2001

Organizația Sibiu-Vâlcea numără în prezent 267 de arhitecți. La întâlnire au participat foștii președinți Mircea Țibuleac, Gabriel Roșca, al cărui mandat a acoperit perioada 2006-2014, și Ion Șandru, care a condus filiala între 2018 și 2026. Dintre foștii președinți a lipsit Alexandru Găvozdea, aflat la conducere în perioada 2014-2018.

Au luat cuvântul și Liliana Cazacu, director executiv al Extensiei Universitare Sibiu din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, și Marius Jivan, arhitect-șef interimar la Primăria Sibiu. La întâlnire au fost prezenți și Dan Nanu, director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu, și Iulia Olaru, inspector principal la Consiliul Județean Sibiu.

Istoria organizării profesiei pornește din 1891, când a luat ființă Societatea Arhitecților Români. Printre fondatori s-au aflat Alexandru Orăscu, Ion Mincu și Grigore Cerchez, împreună cu aproximativ 20 de arhitecți care absolviseră Școala de Arte Frumoase din Paris. Lor li se datorează începuturile învățământului superior de arhitectură din România și ale stilului național.

Prima reglementare legală a profesiei a apărut în 1932, prin Corpul Arhitecților Români. Regimul comunist l-a desființat în 1948, iar arhitecții au devenit angajați ai institutelor de proiectare ale statului, pierzându-și statutul de profesioniști liberali. În 1952 a fost înființată Uniunea Arhitecților din România, care funcționează și astăzi ca organizație de creatori.

Crearea OAR prin Legea 184/2001 a venit după aproape zece ani de demersuri pentru susținerea ei. Printre arhitecții implicați s-au numărat Alexandru Beldiman, primul președinte al Ordinului, și Peter Derer. Legea a stabilit un stagiu de cel puțin doi ani, un examen și respectarea unui cod deontologic (regulile de conduită ale profesiei). Titlul de arhitect este protejat, iar răspunderea în fața organismului profesional este individuală.

Masa rotundă a deschis seria de evenimente „OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, care continuă până pe 11 octombrie, în parteneriat cu Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.