Piața muncii din România a încheiat luna mai 2026 cu un salariu mediu net de 5.684 lei și cu 5,11 milioane de salariați. Datele arată o creștere anuală a salariului mediu net de 3,2% față de mai 2025, dar și o reducere a numărului de angajați în același interval, de la 5,17 milioane la 5,11 milioane.
Pe scurt, media veniturilor a urcat, însă pentru un număr mai mic de oameni. În același timp, raportarea lunară arată o scădere a salariului mediu net față de aprilie 2026. În mai, indicatorul a coborât cu 2,7%, adică cu 159 de lei.
Pentru bugetele gospodăriilor, această scădere lunară vine într-un context apăsat de inflație. Avansul nominal al veniturilor este erodat de inflația anuală de 9,2% din iunie 2026, conform Eurostat. În acest tablou, un număr semnificativ de angajați români caută deja un al doilea job sau un loc de muncă mai bine plătit.
Datele explică de ce presiunea pe venituri nu s-a stins. Câștigul mediu crește de la un an la altul în statistica oficială, dar numărul total al angajaților continuă să scadă. Pentru multe familii, diferența dintre evoluția din statistici și costurile de zi cu zi rămâne una vizibilă.
Potrivit Financiarul, datele INS arată și o concentrare geografică puternică a pieței muncii. Cele mai mari salarii și cel mai mare număr de angajați se regăsesc în București, Cluj și Timiș. În aceste centre economice, competiția pentru forța de muncă rămâne mai intensă, pentru că tot acolo se adună atât veniturile mai mari, cât și joburile.
În afara acestor nuclee, aceeași concentrare adâncește riscul de decalaj regional. Investițiile și angajările se aglomerează în zonele unde masa salarială este deja mai ridicată, în timp ce județele cu o bază de ocupare mai slabă rămân cu o piață mai subțire.
Efectul financiar imediat este dublu. În județele puternice, costul cu personalul se tensionează. În celelalte județe, randamentul extinderii depinde mai mult de disponibilitatea reală a forței de muncă decât de salariul mediu național.
Din perspectiva companiilor, combinația dintre un salariu mediu net de 5.684 lei, în urcare anuală cu 3,2%, și reducerea numărului de salariați la 5,11 milioane, cu 1,2% sub mai 2025, schimbă calculele pentru următoarea perioadă. Angajatorii și investitorii care bugetează extinderi pe termen scurt intră într-o piață în care costul muncii rămâne în creștere nominală, dar oferta de personal este mai îngustă.
În aceste condiții, județele care atrag deja cele mai multe salarii și cele mai multe angajări rămân avantajate. Datele agregate publicate de INS conturează o piață a muncii în care veniturile și locurile de muncă se concentrează în aceleași trei centre economice, în timp ce restul țării lucrează cu o bază de ocupare mai redusă.
