Autoritățile române au reținut la București un cetățean ucrainean în vârstă de 24 de ani, suspectat că ar face parte dintr-o rețea de sabotori coordonată de serviciile de stat ale Rusiei. Acesta a fost reținut împreună cu un alt bărbat de aceeași naționalitate și este investigat pentru expedierea unor colete ce conțineau dispozitive incendiare, folosind o companie de curierat.
Anchetatorii explorează o posibilă legătură între suspect și o ascunzătoare de arme și muniții descoperită în apropierea Berlinului. Autoritățile din Germania analizează posibilitatea de a solicita extrădarea tânărului aflat acum în custodia autorităților române. Potrivit unei investigații poloneze, acesta ar fi călătorit din Polonia la Berlin la data de 1 octombrie anul trecut, unde se presupune că ar fi ridicat și ascuns arme de foc.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că ancheta ia în considerare și o posibilă implicare externă. „Nu pot exclude implicarea unor servicii străine în acest caz”, a afirmat oficialul german. Cazul subliniază presiunea de securitate de la granița estică a NATO, într-un context în care pe teritoriul României s-au prăbușit în trecut drone rusești.
Acțiunile de sabotaj vizează adesea infrastructura critică, precum cea feroviară, esențială pentru efortul de război al Ucrainei. De la începutul invaziei la scară largă, au fost avariate 492 de locomotive și 249 de vagoane, iar de la începutul anului 2026 au fost înregistrate 1.534 de atacuri asupra căilor ferate ucrainene. În ciuda acestor pierderi, guvernul de la Kiev plănuiește să repare 70% dintre locomotivele avariate și să înnoiască 10% din materialul rulant în perioada 2026-2027, conform News24.
Rolul rețelei feroviare în contextul conflictului a fost subliniat de ministrul ucrainean Mîkola Kalașnîk. „În ciuda pierderilor, durerii și pericolului permanent, calea ferată ucraineană nu se oprește. Trenurile continuă să-i ducă pe oameni acasă, să evacueze populația din zonele bombardate, să-i readucă pe militari la familiile lor și să lege orașele țării”, a declarat acesta.
În paralel cu operațiunile militare și de contrainformații, continuă și eforturile diplomatice. Rusia și Ucraina pregătesc un nou schimb de prizonieri de război, descris de partea rusă ca fiind „destul de amplu”. Ultimul schimb major a avut loc pe 19 august, când fiecare parte a eliberat 103 persoane, urmat de un schimb mai mic, cu 10 persoane de fiecare parte, pe 24 august, în Belarus.
Comisarul rus pentru drepturile omului, Yana Lantratova, a confirmat că demersurile sunt avansate. „Pregătim un nou schimb de prizonieri de război destul de amplu, iar listele sunt în curs de definitivare”, a precizat ea. De partea cealaltă, Oleh Ivașcenko, șeful serviciului ucrainean de informații militare, a menționat că se speră ca printre cei eliberați să se numere militari aflați de mult timp în captivitate, inclusiv apărători ai Mariupolului. Ambasadorul Ucrainei la Londra, Valeri Zalujnîi, a avertizat însă că discuțiile depind de situația de pe front: „Negocierile fără o armată puternică sunt o capcană.”
