Orice cetățean, român sau străin, are dreptul să întrebe autoritățile publice cum sunt cheltuiți banii comunității, ce decizii administrative se iau sau ce stă la baza activității unei instituții. Acest drept este reglementat de Legea nr. 544/2001, care oferă oricărei persoane fizice sau juridice, inclusiv presei, acces la informațiile de interes public fără a fi necesară justificarea interesului.
Pentru a afla date concrete, cum ar fi detaliile unui contract public sau o hotărâre care afectează viața de zi cu zi, o solicitare poate fi trimisă pe e-mail, depusă la registratură sau adresată verbal. Legea definește informația de interes public ca fiind orice informație legată de activitățile unei autorități, de la modul în care se iau deciziile până la utilizarea fondurilor publice.
Cum se formulează corect o cerere
O cerere scrisă are șanse mai mari de a primi un răspuns rapid dacă este formulată clar și concret. Documentul trebuie să includă denumirea autorității căreia i se adresează, informația solicitată în mod specific, numele, prenumele și semnătura solicitantului, alături de adresa la care urmează să fie trimis răspunsul. O întrebare vagă poate duce la prelungirea termenelor, în timp ce un obiect precis al cererii ajută funcționarii să identifice informația în timpul legal.
Termenul general pentru un răspuns la o solicitare scrisă este de 10 zile de la înregistrare. Dacă identificarea informațiilor este un proces complex, instituția poate prelungi termenul la cel mult 30 de zile, însă este obligată să notifice solicitantul în scris despre această prelungire în primele 10 zile. Pentru reprezentanții mass-media care adresează întrebări verbal, răspunsul trebuie furnizat în maximum 24 de ore.
Ce informații nu pot fi făcute publice
Legea accesului la informații, actualizată recent prin Legea nr. 122 din 30 aprilie 2024, prevede și excepții. Nu pot fi comunicate informațiile clasificate din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, cele care privesc interesele economice și politice ale României sau deliberările interne ale autorităților. De asemenea, sunt protejate informațiile comerciale sau financiare a căror publicare ar afecta concurența loială. Cadrul legal este completat de normele de aplicare aprobate prin HG nr. 123/2002, cu modificările ulterioare.
Datele cu caracter personal sunt exceptate, dar cu o precizare importantă. Conform articolului 14, alineatul 1 din Legea 544/2001, protecția nu se aplică dacă informația afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice. Când un document de interes public conține și date personale, instituția este obligată să le anonimizeze înainte de a-l comunica. Sunt exceptate și informațiile din timpul unei anchete penale sau disciplinare, dacă dezvăluirea lor ar periclita rezultatul, ar expune surse confidențiale sau ar pune în pericol viața unei persoane, conform News24.
Ce faci dacă instituția refuză să răspundă
Un refuz, fie el explicit sau tacit, nu este final. Primul pas este depunerea unei reclamații administrative la conducătorul instituției, în termen de 30 de zile de la momentul în care solicitantul a luat la cunoștință refuzul. Dacă reclamația este considerată întemeiată, răspunsul la cererea inițială trebuie oferit în 15 zile. Refuzul nejustificat al unui angajat este considerat abatere și poate atrage răspunderea disciplinară a acestuia.
Dacă și acest demers eșuează, următorul pas este instanța. Persoana care se consideră vătămată poate depune o plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază teritorială locuiește sau își are sediul instituția. Plângerea trebuie înregistrată în 30 de zile de la expirarea termenului de răspuns sau de la primirea unui răspuns negativ la reclamația administrativă. Legea prevede avantaje procedurale: cauza se judecă în regim de urgență, iar acțiunea este scutită de taxa de timbru. Instanța poate obliga autoritatea să furnizeze informațiile solicitate și să acorde daune morale sau patrimoniale.
