Documentul pentru un accident la Gura Râului include evacuarea a 51.000 de sibieni și păstrează nume de firme dispărute

Raportul evaluează însă riscul drept foarte mic: verificările făcute în 2025 au rămas în limitele de siguranță. Legea impune asemenea planuri de evacuare pentru toate barajele mari ale țării.

Planul indică zonele joase ale orașului și refugiile pentru locuitori

În Sibiu, evacuarea ar viza zonele joase situate de-a lungul Cibinului:

• Turnișor;
• Ștrand;
• Gușterița;
• Terezian;
• Lazaret;
• Piața Cibin.

Refugiile prevăzute sunt pe versantul situat în stânga Cibinului, în apropierea aeroportului, pe dealul Gușteriței și în Orașul de Sus.

Pentru celelalte localități vizate din județul Sibiu, documentul cuprinde următoarele efective de evacuat:

• Gura Râului: aproximativ 2.200 de locuitori;
• Orlat: 1.200 de locuitori;
• Cristian: 4.300 de locuitori;
• Bungard și Mohu: circa 550 de locuitori.

Evacuarea ar cuprinde și primăriile, unitățile școlare, dispensarele și sediile poliției din aceste localități. Pentru fiecare zonă sunt estimate și efectivele de animale care ar necesita mutarea.

Numele unor firme închise au rămas în document

Printre obiectivele economice din Sibiu trecute în plan se numără Balanța, Mondex, Pim, Libertatea, Tondach, Scandia Română și Independența. Unele dintre aceste foste fabrici s-au închis; altele au trecut la activități diferite.

Inginerul Sebastian Forir, reprezentantul SGA Sibiu care va prezenta raportul și consilier local PSD, explică faptul că informațiile tehnice sunt actuale. Denumirile vechi ale firmelor au fost păstrate prin preluarea lor dintr-un document anterior.

Despre aceste obiective, Sebastian Forir a explicat: „Ele nu fac subiectul principal al prezentării. Pe de altă parte, ca să vă dau un exemplu scurt, Mondex nu mai există ca firmă, însă cine desfășoară activitatea acolo în continuare are un prag de captare, deci firma nu mai există, dar societatea îl are în exploatare. Trebuie să-l avem în vedere. Concluzia principală este însă că barajul se află în stare bună, este bine întreținut și nu există motive de temere”.

Verificările din 2025 au inclus măsurători după ploi și cutremure

Barajul funcționează de peste 40 de ani, iar raportul apreciază comportarea sa ca fiind foarte bună. Construcția are o înălțime de 73,5 metri și asigură principala sursă de apă potabilă pentru Sibiu.

În cursul anului 2025 au existat 15 intrări în stare de atenție, procedură care presupune măsurători suplimentare. Trei au urmat unor ploi abundente, iar celelalte 12 unor cutremure cu magnitudinea peste 4 grade, produse în majoritate în Vrancea. De fiecare dată, aparatura a funcționat normal.

Specialiștii au identificat degradări ușoare ale betonului la extremitățile construcției și la creasta deversorului, partea peste care se evacuează apa. Pe malul stâng al lacului au fost observate eroziuni minore.

Ultima măsurare a aluviunilor acumulate în cuveta lacului datează din 2010.

Scenariul municipal folosește hărți din anii ’70

Ruperea barajului figurează și în planul municipal de analiză și acoperire a riscurilor (PAAR) al Sibiului, document aprobat periodic de Consiliul Local. Varianta discutată în noiembrie 2025 pornea de la scenariul cel mai grav, cedarea fundației: în zece minute s-ar forma o breșă, iar debitul undei de viitură ar ajunge la 28.650 de metri cubi pe secundă.

Pe hărțile anexate figurau ca inundate Turnișor, Gușterița, Hipodrom, Terezian, Lazaret și Vasile Aaron. Suprafața afectată reprezenta aproximativ o treime din oraș.

La revenirea planului în Consiliul Local, în ianuarie 2026, probabilitatea acestui eveniment a fost precizată ca fiind de o dată la 10.000 de ani. Hărțile utilizate pentru delimitarea zonelor inundabile datează însă din anii ’70.

Raportul SGA Sibiu va fi prezentat marți la Prefectura Sibiu, în reuniunea lunară a Colegiului Prefectural.