Excavațiile la Boița 1 s-au încheiat, dar autorizațiile permit doar aproximativ 45% din lucrările pe Boița-Cornetu

Pe întregul tronson, lipsa acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor de construire permite executarea a aproximativ 45% din activitățile prevăzute în contract. Datele au fost prezentate de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, care a anunțat și străpungerea tunelului, potrivit Sibiu 100%.

Stadiul fizic general, adică proporția lucrărilor executate pe întreaga secțiune, este de aproximativ 16%. Pe șantier sunt mobilizați 708 muncitori și 162 de utilaje.

Lucrările continuă pe sectoarele care au autorizații

Constructorii lucrează în prezent la tuneluri, viaducte (poduri care traversează văi), terasamente (lucrări de pregătire a terenului) și consolidări. Aceste activități se desfășoară pe sectoarele pentru care au fost emise autorizații de construire.

Pentru acordul de mediu revizuit, CNAIR a depus documentația necesară la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) pe 12 august 2026. Lipsa acestui acord și a autorizațiilor pentru restul șantierului limitează activitățile care pot fi executate.

Cele trei tuneluri au ajuns în etape diferite

Excavațiile sunt încheiate la Boița 1 și Robești, dar continuă la Balota, unde se lucrează și la cămășuiala exterioară:

• Tunelul Boița 1 are un stadiu fizic de 45,11%. Galeria străpunsă recent măsoară 264 de metri. Prima galerie, de 247 de metri, fusese străpunsă pe 20 iulie 2026.
• Tunelul Balota, lung de 500 de metri, este la 13,69%. Aici continuă excavațiile și realizarea cămășuielii exterioare (stratul de susținere din exteriorul galeriei).
• Tunelul Robești va avea 900 de metri și a ajuns la 39,48%. Ambele galerii sunt străpunse, iar constructorii execută hidroizolația (protecția împotriva pătrunderii apei) și căptușeala interioară.

Contractul finanțează un tronson cu șapte tuneluri

Secțiunea Boița-Cornetu are 31,33 de kilometri. Contractul pentru realizarea sa valorează 4,25 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport. Relieful montan presupune lucrări ample de tuneluri și viaducte.

Pentru construirea tunelurilor se folosește Noua Metodă Austriacă (NATM). Aceasta utilizează rezistența naturală a masivului stâncos pentru susținerea excavației și presupune lucrări de stabilizare a structurii pe parcursul execuției.