Companiile din România se pregătesc pentru o perioadă de incertitudine pe piața energiei, cu estimări care indică posibile scumpiri ale electricității de până la 20% pentru iarna 2026-2027. Avertismentul vine în contextul în care majoritatea contractelor de pe piața liberalizată, încheiate pe un an în august 2025, ajung la scadență și trebuie reînnoite.
Furnizorii își fundamentează noile oferte pe costurile ridicate pe care le-au suportat în ultimele șase luni, o perioadă marcată de provocări la nivel european. Valul de căldură și seceta au redus producția de energie, în timp ce nivelul de înmagazinare a gazelor a fost mai mic, atât în Europa, cât și la nivel global. Acești factori au crescut prețurile pe piețele de referință și pun presiune suplimentară pe costurile de achiziție pentru sezonul rece.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că riscurile sunt interconectate, venind simultan din piețele de gaze și de electricitate. „Nivelul gazelor înmagazinate în momentul de față atât în lume, cât și în Europa, înseamnă o pondere mult mai mică decât anii trecuți. Or, toate aceste elemente ar putea duce la o iarnă mai grea decât ultima, respectiv un risc mai mare și prețuri mai mari”, a explicat acesta.
La nivel național, situația este complicată de performanța recentă a pieței locale. Furnizorii încearcă acum să recupereze costurile foarte mari din prima jumătate a anului 2026, când prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) din România au fost printre cele mai ridicate din Europa. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, acest istoric recent stă la baza noilor oferte trimise către consumatori. Financiarul „Suntem în situația ca anumite companii de furnizare a energiei electrice să trimită oferte care țin seama de istoricul anului respectiv. Ce am avut noi în ultimele șase luni? Am avut al doilea cel mai mare PZU (piața pentru ziua următoare, n.r.) din Europa, după Italia”, a precizat președintele Asociației Energia Inteligentă.
Analizele arată două scenarii principale pentru evoluția prețurilor. O variantă optimistă indică o creștere moderată, de 3-5%, în timp ce scenariul pesimist prevede o majorare substanțială, de 15-20%. Acesta din urmă ia în calcul o suprapunere a problemelor: o criză energetică punctuală, prețuri mari la electricitatea importată și, cel mai important, intrarea în iarnă cu depozitele de gaze doar parțial umplute.
„Un al treilea scenariu pe care l-am analizat este cel care ia în considerare, atât criza energetică din acest moment, o criză care din punctul nostru de vedere înseamnă trei săptămâni cu echilibrări la limită, prețuri mari pe energie electrică achiziționată din import, dar și o situație puțin discutată și anume că vom avea depozite de gaze parțial umplute”, a adăugat Dumitru Chisăliță.
Pentru companii, în special pentru cele din sectoarele unde energia reprezintă o componentă majoră a costurilor, mesajul este clar: bugetarea pentru iarna viitoare nu mai poate fi făcută pe baza tarifelor de anul trecut. Tratarea reînnoirii contractului ca pe o simplă formalitate poate expune bugetele la șocuri neașteptate, având în vedere că noua bază de calcul a prețului este mult mai ridicată.
