Sistemul energetic național a rămas pentru prima dată fără aportul energiei nucleare, după ce și Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat joi, 13 august. Oprirea, survenită la ora 10:53, vine la două săptămâni după ce Unitatea 1 ieșise din funcțiune. În total, România a pierdut brusc 20% din producția internă de electricitate.
Deși Guvernul a transmis că rețeaua electrică rămâne stabilă, echilibrarea sistemului se bazează acum pe importuri masive și pe arderea cărbunelui. Contextul este unul delicat, valul de căldură și seceta prelungită vulnerabilizând deja producția de energie. Riscul ca debitul scăzut al Dunării să afecteze funcționarea centralei s-a materializat complet, ducând la dispariția totală a energiei nucleare din mixul energetic național.
Consumul de energie electrică a atins un vârf de aproximativ 7.000 de megawați (MW) în seara precedentă opririi, cu 300 MW sub prognoza Dispecerului Energetic Național. Pentru ziua de joi, 13 august, estimarea de consum maxim a coborât ușor, la 6.900 MW. Cu toate acestea, intervalul orar 18:00-23:00 rămâne cel mai tensionat pentru sistemul energetic.
În aceste ore de vârf, necesarul de energie din importuri este estimat la 2.300 MW, o cantitate semnificativă care pune presiune pe sursele externe. Golul lăsat de cele două reactoare nucleare este compensat prin achiziții din afara țării și prin activarea unor surse interne mai costisitoare, precum termocentralele pe cărbune. Această soluție menține echilibrul rețelei, dar crește dependența de importuri și de producția cu costuri ridicate, mai ales seara.
În mod obișnuit, în astfel de situații de criză, Bulgaria asigură între 25% și 30% din necesarul de import al României. Financiarul Pentru marii consumatori industriali, intervalul de seară devine critic, reflectând vulnerabilitatea balanței energetice. Se ajunge astfel la paradoxul în care România exportă energie solară ieftină în timpul zilei și este nevoită să importe energie mai scumpă seara pentru a acoperi deficitul de producție internă.
Problema este amplificată de contextul european, unde mai multe state se confruntă cu dificultăți similare din cauza secetei. Reducerea sau oprirea producției de energie în alte țări europene comprimă oferta disponibilă pe piață exact în momentul în care România are cea mai mare nevoie să cumpere electricitate.
