Declarațiile de avere, transformate într-un rezumat cu intervale valorice
Accesul cetățenilor la informații detaliate despre averile demnitarilor va fi restrâns, în urma unui amendament adoptat luni, 27 iulie, în Comisia juridică a Camerei Deputaților. Modificarea, susținută de o majoritate formată din reprezentanții PSD, PNL și USR, prevede că declarațiile de avere nu vor mai fi publicate integral, cu sume exacte. În locul lor, va apărea un document nou, numit „declarație de interese financiare”.
Acest nou format va fi un rezumat generat automat de Agenția Națională de Integritate (ANI), care va indica doar intervale valorice pentru conturi și active, nu cifre precise. Astfel, presa, alegătorii și organizațiile civice nu vor mai putea urmări cu aceeași claritate evoluția averilor celor aflați în funcții publice, fie că este vorba despre o creștere a unui cont bancar sau despre reevaluarea unui activ. Informațiile complete rămân însă disponibile pentru instituțiile statului, precum ANI, ANAF și parchete, care își păstrează accesul neîngrădit la datele exacte.
Justificarea legală și criticile societății civile
Schimbarea este motivată legislativ printr-o decizie a Curții Constituționale din 2025, Decizia nr. 497, care a interzis includerea bunurilor și veniturilor soților sau soțiilor demnitarilor în declarațiile publice. Criticii susțin însă că parlamentarii au folosit decizia Curții pentru a limita transparența mai mult decât era necesar.
Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a explicat pentru publicația Jurnalul Național că varianta adoptată este mai bună decât proiectul inițial, care elimina complet orice formă de declarație publică. „În forma adoptată de Comisia juridică a fost introdusă această declarație de interese financiare, care reprezintă, practic, un rezumat al declarației de avere și de interese. Ea conține doar niște praguri valorice generate automat de ANI, nu informațiile exacte. Faptul că această prevedere a fost reintrodusă este, totuși, un lucru bun, pentru că în proiectul transmis inițial de Ministerul Justiției nici măcar această declarație nu exista.”
Cu toate acestea, expertul consideră soluția finală un pas înapoi pentru transparență. „Dacă citim cu atenție decizia Curții Constituționale, observăm că, cel puțin pentru anumite categorii de demnitari, declarațiile complete de avere și de interese ar fi putut rămâne publice. Curtea nu interzice publicarea lor pentru persoanele care ocupă funcții importante în stat”, a subliniat Radu Nicolae.
Acesta a criticat și modul în care a fost elaborat proiectul, acuzând Ministerul Justiției și ANI de lipsă de consultare publică. „Ministerul Justiției și ANI au gestionat întregul proces într-o secretomanie totală. Practic, cele două instituții s-au întâlnit și au elaborat proiectul fără nicio consultare reală. Au discutat, din câte înțeleg, cu Comisia Europeană, dar nu și cu organizațiile neguvernamentale, cu experții sau cu alte instituții interesate”, a mai spus el.
Un proces mai vechi de restrângere a transparenței
În același pachet legislativ, la propunerea deputatului PNL Gabriel Andronache, a fost extinsă obligația depunerii declarațiilor și pentru consilierii de stat. Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a încadrat modificarea actuală într-un context mai larg, amintind de un proces similar din 2013. Atunci, în urma unei alte decizii a Curții Constituționale, au fost anonimizate adresele imobilelor și numele complete ale persoanelor din declarațiile de avere publicate.
Tudorel Toader a explicat că decizia se leagă și de prevederile noului Cod civil privind separația patrimoniilor între soți, argument invocat și de Curte. Conform acestei logici, o persoană nu poate fi obligată să declare public patrimoniul altei persoane, care este, din punct de vedere juridic, distinct.