Mandatele primarilor, consilierilor sau ale altor aleși locali care au fost declarați în incompatibilitate sau conflict de interese vor putea înceta de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a unei noi legi, chiar dacă faptele care au dus la această situație sunt mai vechi. Decizia a fost clarificată odată cu publicarea în Monitorul Oficial a motivării Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la modificările aduse Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Efectul este imediat pentru aleșii aflați în această situație, deoarece judecătorii constituționali au stabilit că nu este vorba despre aplicarea retroactivă a unei sancțiuni. În schimb, Curtea consideră că o stare de incompatibilitate ale cărei efecte nu s-au încheiat reprezintă o „situație în curs”, iar legea nouă poate interveni pentru a opri efectele viitoare ale acesteia.
Argumentul principal al Curții este că legea nu se aplică faptei din trecut a persoanei, ci funcției publice care este afectată în prezent de acea faptă. „O asemenea alterare a autorității și imaginii funcției publice reprezintă un efect viitor, cârmuit de legea nouă, al situației juridice generate de fapta funcționarului/demnitarului public, faptă săvârșită sub legea veche”, arată judecătorii CCR în motivarea deciziei. Practic, se face o distincție clară între persoană și funcția ocupată. Norma legală nu adaugă o pedeapsă nouă pentru titularul mandatului, ci întrerupe un mandat considerat viciat.
Subiectul a căpătat notorietate în spațiul public sub denumirea de „amendamentul Fritz”, introdus de PSD în Legea ANI. Numele vine de la primarul Timișoarei, Dominic Fritz, lider USR, al cărui mandat ar putea fi afectat de o decizie definitivă de conflict de interese din 2020. Potrivit News24, judecătorii constituționali au subliniat că statul are dreptul să intervină pentru a proteja credibilitatea unei funcții publice. „A interzice legiuitorului să protejeze integritatea funcției/demnității/mandatului de drept public când aceasta a fost esențial afectată printr-o acțiune nelegală a titularului său temporar pe motiv că acestuia din urmă i s-a aplicat o sancțiune echivalează cu abandonarea standardelor de protecție asociate funcției publice”, se precizează în documentul citat. Acest act normativ este legat și de un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro.
În aceeași decizie, Curtea a respins însă o altă modificare adusă legii, declarând neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Aici, argumentul a fost că formularea încalcă dreptul la viață privată, protejat de articolul 26 din Constituție, și principiul clarității legilor.
Judecătorii au considerat că definiția este mult prea subiectivă și ar permite Agenției Naționale de Integritate să stabilească în mod arbitrar existența unei astfel de relații. „Se ajunge la situația în care ANI să aprecieze dacă persoana în cauză are sau nu o relație asemănătoare acelora dintre soți, ceea ce este o vădită încălcare a art.26 din Constituție”, se arată în motivare. CCR a mai notat că, în condițiile în care parteneriatele de fapt nu sunt recunoscute legal în România, statul nu poate impune obligații, precum declararea averii partenerului, pe baza unei relații private neoficializate.
