Faptul că o persoană își simte bătăile inimii mai puternic nu înseamnă neapărat că are o boală cardiacă. Dr. Lazăr Leontin Florin, medic specialist cardiologie în cadrul Secției Clinice Cardiologie I a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Sibiu, arată că palpitațiile pot apărea și la persoanele sănătoase.
Efortul fizic, stresul sau anxietatea, somnul insuficient și consumul excesiv de cafea, băuturi energizante ori alcool sunt situații în care pot apărea aceste senzații, potrivit explicației medicului publicate de Mesagerul de Sibiu. Palpitațiile înseamnă perceperea conștientă a bătăilor inimii.
Senzația poate fi de inimă care bate prea repede, prea puternic, neregulat sau care pare să sară o bătaie. Uneori, manifestările indică o tulburare a ritmului cardiac, iar frecvența episoadelor și simptomele care le însoțesc contează pentru evaluare, explică SibiuNews.
Evaluarea medicală este recomandată când episoadele:
- se repetă des ori se prelungesc;
- debutează brusc;
- apar împreună cu durere în piept;
- apar împreună cu dificultăți de respirație;
- vin cu amețeli, senzație de leșin sau pierderea stării de conștiență.
O atenție deosebită cer aceste manifestări când sunt intense, se agravează ori apar pentru prima dată.
Tensiunea și colesterolul se evaluează în funcție de riscul fiecărui pacient
Hipertensiunea arterială înseamnă că tensiunea se menține la valori crescute. Poate evolua ani întregi fără simptome evidente, timp în care afectează progresiv vasele de sânge și organele. Nediagnosticată sau tratată necorespunzător, crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și afectare renală.
De aceea, măsurarea periodică a tensiunii contează și pentru persoanele care se simt bine. Ghidul Societății Europene de Cardiologie definește hipertensiunea măsurată în cabinet prin valori de cel puțin 140/90 mmHg. O singură măsurătoare crescută nu stabilește automat diagnosticul: sunt necesare măsurători repetate, efectuate corect, și evaluarea medicului.
Obiceiurile zilnice pot contribui atât la prevenirea hipertensiunii, cât și la scăderea tensiunii. Măsurile recomandate includ:
- activitate fizică regulată;
- menținerea unei greutăți corporale adecvate;
- reducerea consumului de sare;
- alimentație echilibrată, bogată în legume și fructe;
- renunțarea la fumat;
- limitarea consumului de alcool;
- un program de somn corespunzător.
Pacienții cărora medicul le-a prescris medicamente pentru scăderea tensiunii nu trebuie să reducă sau să întrerupă tratamentul din proprie inițiativă, nici când valorile se îmbunătățesc. Schimbarea obiceiurilor nu înlocuiește automat medicația.
În cazul colesterolului, rezultatele analizelor se interpretează potrivit riscului cardiovascular al fiecărei persoane. Ținta unui adult tânăr fără factori de risc poate fi alta decât a unui pacient care a trecut printr-un infarct, are o boală cardiovasculară, diabet, boală renală sau alți factori importanți de risc.
Colesterolul transportat de particulele LDL este numit frecvent colesterol rău: valorile crescute favorizează depunerea lui în pereții arterelor. Acest proces contribuie la ateroscleroză (acumularea depunerilor în artere), aflată la baza majorității infarctelor miocardice și a multor accidente vasculare cerebrale.
Particulele HDL, asociate denumirii de colesterol bun, participă la transportul colesterolului din țesuturi către ficat. Evaluarea medicală depășește însă simpla comparație dintre cele două valori. Accentul tratamentului cade pe reducerea LDL-colesterolului, pentru care există dovezi că scăderea valorilor reduce riscul de evenimente cardiovasculare.
Pentru pacienții cu risc cardiovascular foarte înalt, recomandările europene indică un LDL-colesterol sub 55 mg/dL și o scădere semnificativă față de valoarea inițială. Actualizarea europeană din 2025 păstrează țintele stabilite în funcție de categoria de risc.
Prin urmare, intervalul de referință de pe buletinul de analize nu este singurul reper pentru interpretarea profilului lipidic (analizele grăsimilor din sânge). Medicul stabilește tratamentul și ținta individuală pe baza vârstei, a istoricului medical, a tensiunii arteriale, a fumatului și a celorlalți factori de risc.
