Un nou tip de test de sânge ar putea oferi familiilor un avertisment timpuriu privind riscul de a dezvolta boala Alzheimer, cu mulți ani înainte ca simptome precum pierderea memoriei să devină evidente. Metoda este mai accesibilă și mai puțin invazivă comparativ cu puncțiile lombare sau scanările cerebrale utilizate în prezent.
Descoperirea, publicată pe 16 iulie 2026 în jurnalul EMBO Molecular Medicine, se bazează pe un marker care detectează plierea greșită a proteinei beta-amiloid, un proces care precede cu mult timp instalarea clinică a bolii. Acest test a atins o acuratețe predictivă (valoare AUC) de 0,79, depășind performanța de 0,67 a biomarkerului P-tau 217, utilizat pentru stadiul preclinic.
Studiul a fost coordonat de profesorul Klaus Gerwert, de la centrul PRODI al Universității Ruhr din Bochum, Germania. Acesta a subliniat superioritatea noului marker în depistarea riscului la persoane asimptomatice. „Studiul nostru arată că plierea greșită a proteinelor este cel mai timpuriu marker măsurabil, bazat pe sânge, al bolii Alzheimer. P-tau 217 este un biomarker remarcabil odată ce boala s-a manifestat clinic. Când vine vorba de identificarea persoanelor cu un risc crescut de boală cu mulți ani înainte de apariția simptomelor inițiale, biomarkerul pentru plierea greșită a proteinelor oferă cele mai semnificative informații predictive”, a declarat Gerwert.
Cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă de 17 ani și a inclus 779 de participanți din cohorta ESTHER a Centrului German de Cercetare a Cancerului (DKFZ), permițând o analiză a probelor de sânge pe termen lung, conform informațiilor citate de Revista Ioana. Acuratețea noului marker a crescut la o valoare AUC de 0,87 atunci când a fost combinat cu date demografice, genetice și alți biomarkeri, demonstrând o capacitate predictivă superioară în faza asimptomatică.
Profesorul Gerwert a nuanțat că descoperirea nu invalidează testele existente. El a explicat că „P-tau 217 a demonstrat o eficacitate diagnostică remarcabilă odată ce boala Alzheimer a ajuns în stadiul clinic”. Noul test se dovedește valoros în special pentru identificarea riscului în stadii foarte incipiente, înainte ca boala să afecteze viața de zi cu zi.
Importanța practică a acestei descoperiri constă în crearea unei ferestre de oportunitate pentru intervenții medicale. Depistarea timpurie ar putea permite administrarea de tratamente preventive sau terapii anti-amiloid care pot încetini evoluția bolii înainte ca leziunile cerebrale să devină ireversibile. „Terapiile preventive și anti-amiloid ar putea încetini vizibil dezvoltarea simptomelor sau poate chiar să le prevină în mare măsură, în special în acest stadiu incipient”, a adăugat Klaus Gerwert.
Totuși, este necesară prudență, deoarece tratamentele anti-amiloid nou aprobate, deși eficiente în stadiile timpurii, pot avea efecte secundare grave. Acestea includ anomalii imagistice cerebrale (ARIA), precum edem și microsângerări. Cu toate acestea, potențialul de a interveni devreme rămâne o miză majoră. „Posibilitatea de a trata Alzheimer în stadiul său molecular cel mai timpuriu devine astfel una dintre cele mai importante provocări în prevenirea bolii”, a concluzionat coordonatorul studiului.
