Compostul din resturile sibienilor se vinde cu 25 de lei pentru 500 de kilograme. Ce se pune în pubela maro

„Lăsați copiii să vă vorbească despre deșeuri, ediția a VII-a” este o acțiune organizată de ziarul Turnul Sfatului cu sprijinul ADI Eco Sibiu.

Resturile din bucătărie și grădină se colectează separat

Pentru colectarea în pubela maro sunt indicate următoarele categorii:

• Resturi de fructe și legume, inclusiv coji de cartofi.
• Coji de ouă.
• Zaț de cafea.
• Iarbă, frunze și alte resturi de plante.
• Crenguțe și crengi.

Deșeurile pot fi puse direct în recipient sau într-o pungă. Este de preferat ca punga să fie biodegradabilă, adică să se poată descompune.

Bucățile mari de lemn vopsit sau tratat nu trebuie puse în pubela maro, deoarece nu se descompun ușor, explică Mihai Stănilă, administratorul stației de compost de la marginea municipiului Sibiu, în județul Sibiu.

Doar 8% dintre sibieni colectează corect deșeurile biodegradabile. Amestecarea lor cu alte tipuri de gunoi aduce la stație plastic, metale și resturi care trebuie îndepărtate înainte de obținerea compostului.

Despre calitatea deșeurilor primite de la populație, Stănilă spune: „Din păcate, ne luptăm foarte tare cu calitatea deșeurilor care intră în stație. După cum ați putut vedea, noi sortăm, folosim ceea ce vine din oraș. De aceea se numește Stație de Sortare. Realitatea este că multă lume nu respectă colectarea separată pe cele cinci fracții, așa cum ar trebui, iar deșeurile biodegradabile vin adesea contaminate. Este mult plastic în ele, găsim inclusiv metale și altele. Asta ne arată că sunt sibieni care fie nu au înțeles cum se face colectarea separată, fie nu vor să separe corect. Biodegradabil înseamnă, spre exemplu, plante, iarbă, frunze, crengi, resturi de legume și fructe, zaț de cafea. În niciun caz nu vorbim despre bucăți mari de lemn care au fost vopsite sau tratate și care nu se vor descompune. Eu aș vrea ca ceea ce producem noi aici să fie sută la sută bio, de calitate superioară astfel încât orice sibian să îl poată folosi ca pământ de flori, spre exemplu, însă nu putem determina noi asta: noi lucrăm cu materia brută primită de la sibieni. Procesăm ce intră în stație. Totul pleacă de la om, de acasă”.

Resturile sunt cântărite și curățate înainte de mărunțire

Conținutul recipientelor maro este colectat separat de mașinile Soma și transportat la stația de compost aflată la marginea Sibiului, în apropierea gropii de gunoi.

Înainte de mărunțire, personalul îndepărtează, pe cât posibil, ceea ce nu este biodegradabil. Tocătorul de mari dimensiuni prelucrează apoi amestecul rămas: mărunțește atât crengile, cât și sacii din plastic care nu au fost eliminați.

Printre resturile descoperite la stație se află uneori inclusiv cadavre de animale, puse în sacii cu deșeuri biodegradabile.

Compostarea intensivă durează minimum patru săptămâni

Materialul mărunțit este așezat în brazde, adică grămezi alungite, de aproximativ 70 de metri lungime și 7-8 metri înălțime. Acestea sunt acoperite cu o prelată specială, care menține temperatura necesară compostării.

Ventilatoare de mari dimensiuni introduc aer proaspăt printr-o serie de fante. Despre rolul aerării, administratorul explică: „Scopul acestui proces este de a asigura oxigenul necesar bacteriilor care accelerează descompunerea materiei și producerea compostului”.

Această etapă se numește compostare intensivă și durează minimum patru săptămâni. La încheierea ei, prelata este îndepărtată, iar materialul trece printr-un ciur, o sită de mari dimensiuni.

Sita separă materialul compostat de bucățile care sunt prea mari pentru a trece prin ea. Partea rămasă, numită refuz de ciur, este tratată separat și nu intră în compoziția compostului.

Bucățile mai mari de lemn curat, care nu s-au descompus în prima etapă, pot fi reintroduse în compostarea intensivă. Plasticul și lemnul vopsit sau tratat rămân printre resturile care nu au ce căuta în produsul final.

După această separare urmează maturarea. Compostul devine produs final după alte 12 săptămâni.

Compostul poate fi folosit în agricultură și la amenajarea spațiilor verzi

Despre verificarea produsului obținut, Coordonatorul Stației de Sortare precizează: „Avem o analiză a acestui compost realizată recent, rezultatele demonstrând că este unul de bună calitate, organic, natural, pretabil pentru a fi utilizat în agricultură”.

În compost se pot observa însă mici particule de plastic sau sticlă, provenite din colectarea incorectă a resturilor biodegradabile.

Utilizările indicate sunt în special fertilizarea suprafețelor agricole mari și amenajarea spațiilor verzi de pe domeniul public sau privat. Compostul poate servi drept îngrășământ și pentru plantele din grădină ori florile din jardiniere.

Produsul stației diferă de compostul din magazinele de grădinărit și hipermarketuri. Cel comercializat în aceste magazine este procesat suplimentar și îmbogățit cu substanțe nutritive.

Prețul pentru o tonă de compost este de 50 de lei. Banii obținuți din vânzare sunt folosiți pentru reducerea costurilor de colectare, transport și sortare a deșeurilor sibienilor.