România conduce clasamentul european al refuzului vaccinării în datele prezentate de Vlad Mixich

Potrivit lui Mixich, ale cărui explicații sunt relatate de Sibiu 100%, această pondere situează România pe primul loc în Europa, comparația incluzând și țări din afara Uniunii Europene. În clasamentul internațional, România ocupă poziția a șaptea dintre cele 140 de țări incluse în studiu.

Specialistul consideră lipsa de încredere în știință principala cauză a refuzului. El afirmă că România are cel mai mare procent de neîncredere în știință dintre statele Uniunii Europene.

Dincolo de cifrele prezentate de specialist, datele ridică întrebări despre încrederea populației în medicină și în cercetarea științifică. Pentru cititorul din România, procentul descrie ce au declarat participanții despre vaccinare, nu câți oameni s-au vaccinat efectiv.

Mixich consideră dramatică amploarea neîncrederii sugerate de procentele prezentate. El apreciază că relația acestei atitudini cu datele declarate de participanți poate părea contraintuitivă.

Poate părea surprinzător: potrivit analizei prezentate de Mixich, legătura dintre neîncrederea în știință și educația declarată este mai puternică decât legătura cu religiozitatea sau veniturile. Comparația privește răspunsurile participanților, nu stabilește de una singură cauza neîncrederii.

Mixich apreciază, la o primă citire a datelor, că fenomenul nu pare legat de o neîncredere generalizată în societate. În privința încrederii sau neîncrederii în vecini, România se menține la nivelul mediu al celorlalte țări europene, explică el.

În discuția despre educație, publicistul amintește programul „România Educată”, lansat în urmă cu un deceniu de președintele României de atunci. Programul a fost o promisiune electorală și a fost ulterior adoptat la nivel guvernamental.

Între 2018 și 2025, ponderea persoanelor din România care declară că au multă încredere în știință a scăzut cu aproape o treime, potrivit lui Mixich.

Scăderea descrisă de Mixich readuce în discuție eficiența politicilor educaționale și felul în care informațiile medicale ajung la public. Datele citate arată o schimbare a încrederii declarate; nu explică singure ce anume a produs-o.