Agenția de rating S&P a publicat o prognoză îngrijorătoare pentru România, estimând o creștere economică zero pentru anul în curs. Această stagnare plasează țara noastră într-o poziție singulară în regiune, unde majoritatea statelor înregistrează creșteri de peste 2%, cu excepția Slovaciei, care are un avans de 0,5%. Evaluarea vine în contextul în care agenția menține ratingul de țară la BBB- cu perspectivă negativă, ultimul nivel din categoria recomandată pentru investiții.
O nouă revizuire a calificativului României este programată pentru 2 octombrie, iar miza este una considerabilă pentru fiecare cetățean. O eventuală retrogradare a ratingului la categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, ar antrena consecințe directe și concrete. Costurile la care se împrumută statul român ar crește semnificativ, ceea ce ar putea duce la retragerea unor investitori și chiar la necesitatea de a apela la un împrumut de la Fondul Monetar Internațional. Pentru populație și pentru mediul de afaceri local, inclusiv cel din Sibiu, acest scenariu înseamnă un risc mai mare ca finanțarea statului să devină mai scumpă, exact într-un moment în care economia nu mai crește.
Prognoza S&P indică o traiectorie ascendentă și pentru datoria publică. Potrivit estimărilor, aceasta ar urma să ajungă la 61,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026 și să urce la 63,6% din PIB în 2027. Un astfel de nivel ar plasa România printre statele cu cele mai mari datorii din Europa Centrală și de Sud-Est, accentuând presiunea pe bugetul public.
Un alt indicator-cheie urmărit de analiștii financiari este deficitul de cont curent, care reflectă relațiile economice ale țării cu exteriorul. Prognoza arată că acest deficit va atinge 7,2% din PIB la finalul anului 2026, o valoare de două ori și jumătate mai mare decât media regiunii. În comparație, cele mai apropiate niveluri din zonă sunt înregistrate de Bulgaria și Letonia, ambele cu un deficit estimat la 5,8%, conform datelor analizate de Jurnalul Național.
Singura veste relativ pozitivă din raport privește deficitul bugetar. Acesta este prognozat să scadă la 6,3% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027. Cu toate acestea, chiar și cu această îmbunătățire, România ar coborî de pe primul pe al treilea loc în regiune ca mărime a deficitului, sub Polonia și Ungaria, potrivit Economica. Până la decizia din octombrie, S&P va monitoriza atent trei repere esențiale: stagnarea economică, creșterea datoriei publice și nivelul ridicat al deficitului extern.
