Agenția de rating Fitch a menținut calificativul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, oprind deocamdată o retrogradare în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. Decizia, luată în urma unei contestații a autorităților de la București, menține active avertismentele privind economia națională, iar piețele așteaptă acum evaluarea agenției Moody’s, programată pentru 7 august.
Potrivit economistului Radu Crăciun, fost președinte și director general al BCR Pensii, mesajul transmis de Fitch este acum mai apăsat față de evaluarea precedentă. Proiecțiile agenției indică o scădere a deficitului bugetar la 5,9% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2026, în timp ce datoria publică este estimată să urce la 64,5% din PIB până în 2028. Punctele vulnerabile identificate în raport sunt deficitul bugetar ridicat, deficitul de cont curent, creșterea datoriei publice, inflația și instabilitatea politică, aceasta din urmă întârziind reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Analistul economic subliniază că investitorii nu se limitează la corecția imediată a deficitului, ci judecă perspectivele României pe termen mediu și lung. Analiza Fitch, deși păstrează nota, este considerată mai severă. „Dacă adjectivul negativ ar permite un grad de comparație, atunci am putea spune că perspectiva agenției Fitch în ce privește ratingul României a devenit mai negativă decât la ratingul precedent”, a explicat Radu Crăciun. Acesta a adăugat, conform Jurnalul Național, că reducerea deficitului este remarcabilă, dar agențiile de rating au un orizont de analiză mult mai larg, similar cu maturitățile obligațiunilor de stat românești.
În opinia sa, două mari semne de întrebare domină evaluarea viitoare a României. Primul este legat de asigurarea stabilității politice. „În primul rând, cum se va asigura o stabilitate politică care să dea un mandat puternic unui nou guvern, în condițiile în care, până în prezent, nu s-au cristalizat niște soluții clare și convingătoare la criza politică”, a precizat economistul.
A doua provocare majoră este continuarea ajustării fiscale după anul 2026. Radu Crăciun atrage atenția că un deficit de aproape 6% din PIB la finele acestui an înseamnă că România se află „cel mult la jumătatea drumului” față de ținta europeană de 3% din PIB. În plus, el avertizează că spațiul pentru noi majorări de taxe s-a epuizat, iar o nouă rundă de creșteri ar putea arunca economia într-o recesiune profundă.
Singura cale de a continua reducerea deficitului, potrivit lui Crăciun, este prin reforme structurale. „Singura șansă de a continua să scădem deficitul este legată de reformele pe care guvernele României vor trebui să le facă în diferite zone în care până acum succesul a fost limitat sau inexistent: scăderea evaziunii fiscale, optimizarea funcționării administrației publice, atragerea de fonduri europene, condiționate și ele de reforme, creșterea eficienței companiilor de stat”, a mai spus el. Aceste măsuri necesită „o voință politică fără precedent”.
Pe termen scurt, testul următor este evaluarea Moody’s de vineri, 7 august. Totuși, Radu Crăciun consideră că o eventuală retrogradare din partea acestei agenții ar avea efecte neglijabile. Fondurile de investiții își mențin, în general, expunerea pe obligațiunile unei țări atâta timp cât aceasta are un calificativ „investment grade” din partea a cel puțin două dintre cele trei mari agenții de rating, adică Fitch, Moody’s și Standard & Poor’s.
