Doar 26.461 de locuri de muncă disponibile la nivel național, cel mai redus nivel din ultimii zece ani

Scăderea este semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut. Stocul de locuri de muncă neocupate este mai mic cu 15,5% comparativ cu trimestrul doi din 2025. Aceasta este a doua cea mai abruptă scădere anuală din ultimii ani, fiind depășită doar de reculul de aproape 38% înregistrat în 2020, anul marcat de șocul pandemiei.

Această frânare a angajărilor reflectă o prudență accentuată în economie. Contextul macroeconomic susține evoluția: inflația anuală din România a fost de 8,2% în iulie 2026, mult peste media Uniunii Europene de 3,0%, conform Eurostat. În același timp, șomajul a urcat la 6,3% în luna iunie, depășind nivelul european de 6,0%, ceea ce pune presiune atât pe costurile companiilor, cât și pe puterea de cumpărare a populației.

Sectoarele care au contribuit cel mai mult la reducerea numărului de posturi neacoperite au fost administrația publică, agricultura și comerțul. Pentru aceste domenii, cifrele indică o încetinire a planurilor de extindere și o selecție mult mai riguroasă a rolurilor noi aprobate în organigrame.

Comportamentul angajatorilor s-a modificat sub presiunea incertitudinii economice, a costurilor în creștere, a fiscalității impredictibile și a bugetelor restrânse. Sorina Faier, managing partner la Elite Searchers, a explicat că firmele operează acum cu filtre mai dure. „Scăderea arată că piața muncii a intrat într-o perioadă de prudență. Companiile continuă să angajeze, dar aprobă mai greu poziții noi și se concentrează în special pe rolurile esențiale”, a precizat aceasta, conform Financiarul.

În practică, atunci când un post se eliberează, companiile preferă să redistribuie sarcinile în cadrul echipelor existente sau să înlocuiască rolul prin automatizare și digitalizare. Astfel, cheltuielile se mută din zona de recrutare către creșterea eficienței operaționale, iar presiunea pe productivitate crește pentru angajații existenți.